Conform G4Media: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis, joi, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele procurorului Radu George Bucurică. Acesta este acuzat de comiterea a cinci infracțiuni, iar acum a fost dat în urmărire generală. Decizia instanței supreme vine după ce, inițial, judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Alba-Iulia respinsese propunerea procurorilor de arestare preventivă, lăsându-l pe procuror în stare de libertate.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia anunțase, pe 9 august, punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Radu George Bucurică și reținerea sa pentru 24 de ore. Ulterior, însă, magistrații de la Curtea de Apel Alba-Iulia au decis să nu dispună măsura arestării preventive.
Acuzațiile aduse procurorului
Procurorul Radu George Bucurică este acuzat de mai multe infracțiuni grave, printre care nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uzul de armă fără drept, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și ultraj. Aceste acuzații au la bază un incident petrecut în comuna Ribița, județul Hunedoara.
Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 9 august 2026, în jurul orei 2:48. Conform anchetatorilor, procurorul ar fi intrat pe terasa unui local public, unde se aflau aproximativ 100 de persoane. În momentul respectiv, Radu George Bucurică avea asupra sa un cuțit, un spray iritant lacrimogen și o armă letală tip pistol marca WALTHER, calibrul 9X19. Ceea ce complică situația este faptul că permisul său de port-armă fusese anulat de Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (S.A.E.S.P.) din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Caraș-Severin încă din data de 27 iulie 2026, aspect pe care inculpatul îl cunoștea încă din 6 august 2026.
Scandalul de la Ribița și urmărirea poliției
Situația a escaladat în jurul orei 3:00, când organele de poliție au solicitat procurorului să se legitimeze. Potrivit informațiilor oferite de anchetatori, Radu George Bucurică ar fi refuzat să coopereze, a ridicat tonul, deranjând persoanele prezente în local, și a încercat să fugă de oamenii legii. În timp ce polițiștii începeau urmărirea, procurorul ar fi folosit spray-ul iritant lacrimogen împotriva lor. La momentul imobilizării, acesta ar fi tras, fără drept, cu arma letală pe care o deținea.
Această succesiune de evenimente, culminând cu folosirea armei în prezența organelor de poliție și a publicului, a determinat instituirea urmăririi generale și, în cele din urmă, emiterea mandatului de arestare preventivă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia instanței supreme și impactul
Decizia ÎCCJ de a emite mandatul de arestare preventivă contravine primei hotărâri a judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Alba-Iulia. Această diferență de abordare între instanțe subliniază complexitatea cazului și gravitatea acuzațiilor. Mandatul de arestare preventivă pe 30 de zile permite procurorilor să continue investigațiile în mod eficient și să prevină, pe durata cercetării, eventuale noi infracțiuni sau influențarea martorilor.
Sursa: G4Media
