Anul 2025 se încheie cu progrese modeste în infrastructura rutieră a României, semn că proiectele majore de autostrăzi și drumuri expres au evoluat, însă nu într-un ritm ambițios așa cum s-ar fi sperat. Cu toate acestea, realizările înregistrate sunt aproape de limitele minime de siguranță și funcționalitate considerate acceptabile pentru a susține mobilitatea și dezvoltarea economică a țării. În ultimul an, au fost deja dați în folosință 146,3 kilometri de autostradă și drumuri expres, o cifră care, deși reprezintă un avans, continuă să fie sub nivelul estimat inițial.
Eforturi sporadice, sprijin insuficient pentru infrastructură
Anul 2025 a fost marcat de întârzieri în implementarea proiectelor rutiere de anvergură, din cauza unor blocaje birocratice, probleme de finanțare și dificultăți administrative. Cu toate acestea, autoritățile insistă asupra faptului că fiecare kilometru inaugurat contribuie la reducerea congestiilor și la creșterea siguranței rutiere, chiar dacă ritmul de construire rămâne slab comparativ cu necesitățile reale ale sistemului de transport din țară.
“Am reușit să finalizăm aproape de limita inferioară ceea ce ne-am propus, dar e încă mult de muncă pentru a aduce infrastructura la standardele europene”, explică reprezentanții CNAIR. Din punctul lor de vedere, provocările sunt multiple, dar e clar că lipsa de investiții și dificultățile birocratice continuă să fie obstacole mari în progresul mult dorit. În plus, proiectele de autostrăzi precum cele care leagă Bucureștiul de Sibiu sau de Pitești, deși anunțate cu entuziasm, avansează prea lent pentru a satisface nevoie de mobilitate a românilor.
Progrese concrete, dar insuficiente pentru a schimba total peisajul rutier
În comparație cu planurile anterioare, 2025 a fost un an în care s-a reușit deschiderea unui număr de kilometri semnificativi, dar nu a fost de ajuns pentru a recupera decalajele enorme față de alte state membre ale Uniunii Europene. Asta în condițiile în care oficialii promit de ani de zile rețete magice pentru modernizarea infrastructurii, însă rezultatele se lasă încă mult așteptate.
Reprezentanții Autorității pentru Reformă și Modernizare spun că acestea nu sunt singurele proiecte importante în derulare, dar că ritmul actual trebuie accelerat. În acest sens, există discuții privind suplimentarea fondurilor din fonduri europene și chiar injectarea de capital suveran pentru finalizarea unor tronsoane de autostradă degradate sau în întârziere.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși și în 2025 nu s-au reușit finalizări spectaculoase, experții estimează că, dacă autoritățile vor menține actualele planuri și vor intensifica eforturile de implementare, în următorii ani România ar putea să devină mai apropiată de standardele europene în materie de infrastructură rutieră.
Totodată, preocupările legate de sustenabilitate și de impactul asupra mediului continuă să fie pe agenda decidenților, dar și a societății civile, care solicită transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor. Rămâne de văzut dacă anul următor va aduce, în sfârșit, un avans mai semnificativ, sau dacă procesul de modernizare va continua să fie caracterizat prin întârzieri și decalaje față de cele mai optimiste scenarii.
Pentru moment, românii se mulțumesc cu începerea unor noi tronsoane, sperând ca în anii următori să vadă rezultate tangibile care să le fie benefice pe termen lung. În ciuda dificultăților, progresele făcute în 2025 mențin ideea că, cel puțin la nivel declarativ, autoritățile recunosc importanța unei infrastructuri robuste pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, chiar dacă realizările efective rămân, până acum, modeste.
