Autoritățile locale vor avea cuvânt greu în reglementarea jocurilor de noroc, conform unui proiect de lege în transparență decizională
O mișcare surprinzătoare și, totodată, controversată a venit marți din partea Ministerului Dezvoltării, care a anunțat lansarea în transparență decizională a unui proiect de lege menită să redefinească modul în care sunt administrate jocurile de noroc în România. În primă fază, inițiativa prevede că autoritățile locale vor avea un rol mai important în autorizarea și reglementarea activităților de joc și pariuri, o schimbare care poate avea implicații majore asupra industriei și asupra comunităților locale.
Reglementarea centrală, mai “localizată”
În prezent, reglementările privind jocurile de noroc sunt gestionate în mare parte de către autoritatea națională, Agenția Națională pentru Jocuri de Noroc (A.N.J.O.), care stabilește normele generale și acordă licențele operatorilor principali. Noua propunere de lege, însă, introduce o etapă suplimentară în procesul de autorizare, solicitând ca operatorii de jocuri de noroc să obțină o autorizație de funcționare anuală de la primăriile pe raza cărora activează.
Este o schimbare semnificativă, menită să aducă autoritatea locală în fața responsabilității de reglementare, dar și de colectare a taxelor specifice. Aceasta, conform proiectului, va presupune plata unei taxe locale calculată în funcție de suprafața spațiului în care își desfășoară activitatea operatorii de jocuri de noroc și de alți parametri stabiliți de administrația locală.
Deși poate părea o măsură menită să aducă transparență și control mai mare din partea autorităților locale, există și preocupări legate de posibile abuzuri sau de diferențe semnificative în aplicare, în funcție de politicile fiecărei localități.
Implicații pentru operatori și comunități
Pentru operatorii de jocuri de noroc, această schimbare înseamnă un birocratism mai mare, dar și o situație în care fiecare localitate va avea posibilitatea de a-și afirma propriile norme și condiții de funcționare. În plus, plata anuală necesară poate crește considerabil costurile pentru operatorii care activează în multiple locații, influențând, eventual, prețul biletelor sau alte taxe aplicate consumatorilor finali.
Din punct de vedere social, această reglementare poate avea dublu impact. Pe de o parte, autoritățile locale vor putea controla mai eficient locațiile și tipurile de jocuri de noroc, precum și să limiteze impactul acestora asupra populației vulnerabile. Pe de altă parte, însă, exista riscul ca anumite orașe sau comune să devină mai restrictive, impunând condiții foarte dure și fapt ce ar putea duce la închiderea unor operatori sau chiar la migrarea acestora către alte zone mai permisive.
Contextul actual și posibilele evoluții
Dezbaterea despre reglementarea jocurilor de noroc în România nu este nouă și a suscitat întotdeauna controverse legate de echilibrul între libertatea economică și protecția socială. În ultimii ani, autoritățile au încercat să apese pedala pe reglementări mai stricte pentru combaterea fenomenului de jocuri ilegale și a adicției, dar nu cu foarte mult succes.
Inițiativa anunțată acum aduce însă o perspectivă nouă, încercând să democratizeze și să decentralizeze controlul, în speranța unei administrații mai aproape de cetățeni și de problemele locale. În același timp, experții în domeniu remarcă faptul că această măsură trebuie implementată cu măsură, pentru a evita ca interesele locale să afecteze gratuitatea și echitatea în domeniu, care trebuie să fie asigurate la nivel național.
Pe măsură ce proiectul va fi supus dezbaterii publice și vor fi adunate eventuale sugestii și critici, rămâne de văzut dacă această măsură va fi adoptată, modificată sau respinsă. În orice caz, o schimbare de această amploare poate influența în mod decisiv panorama jocurilor de noroc în România, conturând, poate, o nouă etapă în modul în care statul și comunitățile abordează această activitate atât de sensibilă social.
