Autorizații noi pentru jocurile de noroc și alertă în orașele din România
Municipiul Slatina devine primul oraș din țară care își manifestă intenția clară de a interzice complet activitatea sălilor de jocuri de noroc, în condițiile legii recente adoptate la nivel național. Primarul Mario De Mezzo a anunțat oficial intenția de a promova hotărârea de consiliu pentru suspendarea temporară, apoi definitivă, a acestor activități în administrația locală, odată ce licențele deja emise vor expira. Noile reglementări guvernamentale, intrate în vigoare în februarie, prevăd că operatorii trebuie să obțină pe lângă licența națională și autorizare de funcționare de la autoritatea locală, o condiție care facilitează eliminarea treptată a câștigului ilegal din orașe.
De Mezzo a explicat: „Conform noilor prevederi, desfășurarea activității în locații fizice este condiționată de obținerea unei autorizații de funcționare eliberate de autoritatea administrației publice locale competente. Totodată, este introdus un nou articol care stabilește explicit că decizia de autorizare o are Consiliul Local, care poate decide dacă pe teritoriul său se pot sau nu desfășura astfel de activități.” Acesta a subliniat că, imediat după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, el va iniția un proiect de hotărâre pentru a suspenda activitatea prin hotărâre de consiliu în toate zonele orașului, ceea ce urmează să fie aplicat treptat, pe măsură ce licențele actuale expiră.
Situația din Petroșani adaugă un ton de urgență în discuția privind lupta împotriva jocurilor de noroc. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi anunță intenția de a solicita Consiliului Local interzicerea totală a aparatelor de păcănele în municipiu. „Este o decizie necesară și urgentă. Prea multe familii au fost împinse spre datorii şi disperare, iar tinerii au fost atrași de un viciu care le fură viitorul,” a declarat edilul. În context, el consideră că Petroșaniul trebuie să devină un loc în care familiile să se simtă în siguranță, nu o zonă afectată de dependența de jocurile de noroc, care devastează vieți.
În Deva, doi consilieri locali membri ai USR propun o măsură similară: limitarea sau eliminarea sălilor de jocuri de noroc de pe raza municipiului. Lucian Mara și Cătălin Gligor susțin că protejarea tinerilor și reducerea dependențelor reprezintă priorități, argumentând că banii cheltuiți în astfel de locații nu aduc beneficii economice semnificative, ci contribuie la creșterea instabilității sociale. Ei subliniază că, în realitate, comunitățile pot redirecționa acești bani către investiții și servicii publice, asigurând astfel un venit sustenabil pentru bugeter.
Situația din Ploiești evidențiază o altă perspectivă: primarul Mihai Polițeanu consideră că jocurile de noroc trebuie eliminate din oraș, avertizând că actualul centru urban a devenit o zonă „cu accente interlope”. „Din punctul meu de vedere, jocurile de noroc nu trebuie să mai existe în Ploieşti,” a afirmat politicianul, menționând că va depune un proiect de hotărâre în acest sens în următoarea ședință a consiliului local. Decizia, în opinia sa, ar putea fi luată în fața creșterii numărului de probleme sociale generate de aceste activități.
Primarul din Timișoara, Dominic Fritz, a adus în discuție problematica concentrației de locații cu activități de jocuri de noroc în apropierea școlilor. În plus, el intenționează să introducă restricții asupra acelor locații care primesc autorizație pentru activități de jocuri de noroc, în vederea mutării acestora într-o zonă industrială sau nesrezidențială, pentru protejarea minorilor și reducerea influenței nocive în zonele destinate familiilor. „Vom discuta cu consilierii locali și cu industria de jocuri de noroc pentru a limita răspândirea acestor activități,” a declarat Fritz, care a menționat totodată că autorizările acordate deja vor expira, iar după această dată nu vor mai fi prelungite.
Deși restricțiile legislative sunt cel mai vizibil pas în direcția combaterii jocurilor de noroc, specialiștii sugerează că o schimbare de mentalitate și o implicare mai profundă a autorităților locale sunt esențiale pentru reducerea efectelor sociale negative ale acestora. Perspectivele indicate de edili români arată un posibil trend de restrângere a activităților în zonele urbane, în încercarea de a proteja atât bunăstarea tinerilor, cât și integritatea comunităților. Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor fi implemnentate cu succes și dacă vor avea impactul scontat, pentru un oraș mai sănătos atât din punct de vedere social, cât și economic.
