Tăierea copacilor de pe Bulevardul Basarabia a atras în aceste zile un val de reacții și controverse în rândul locuitorilor din zonă, devenind rapid subiect de discuție publică și acuzații între administrații. În timp ce unii susțin că acțiunea este o necesitate pentru modernizarea infrastructurii, alții consideră că defrișările sunt excesive și chiar ilegale, punând în discuție modul în care se gestionează spațiul verde al capitalei.
Reprogramarea rețelei de termoficare și controversele din zonă
Lucrările de refacere a rețelei de termoficare, despre care primarul Rareș Hopincă precizează că sunt realizate de Primăria Capitalei, au fost adesea însoțite de defrișări masive peste tot în București. În cazul Bulevardului Basarabia, acestea s-au soldat cu tăierea mai multor copaci, fapt ce a stârnit nemulțumiri atât din partea locuitorilor, cât și a unor foști reprezentanți ai administrației locale. Într-o intervenție pentru un cotidian local, Hopincă a explicat că aceste măsuri sunt strict legate de “deschiderea unui șantier de reabilitare a rețelei de termoficare”, și că fiecare tăiere are în spate avize și aprobări legale.
Documentele arată că tăierile au fost autorizate de Direcția de Mediu a Primăriei Generale, ca parte a unui proiect amplu de modernizare a magistralei de termoficare Obiectivul 3, Magistrala I Sud. În cadrul acestui proiect, a fost emis un aviz oficial care permite defrișarea a 80 de arbori, însă și prevede transplantarea a câtorva zeci de copaci și arbuști pentru a menține echilibrul ecologic al zonei.
Context și controverse: pierderea unui patrimoniu verde
Reacțiile critice nu au întârziat să apară. Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2 și o figură cunoscută în peisajul administrativ al capitalei, a acuzat actuala administrație de „măcelărirea” arborilor din zonă, într-o postare dură pe rețelele sociale. Mesajul său a fost preluat și dezbătut intens în mediul online, unde opinia publică s-a împărțit între susținătorii modernizării infrastructurii și cei care militează pentru conservarea spațiului verde.
În apărarea măsurilor, reprezentanții administrației locale susțin că defrișările sunt dificile, dar inevitabile, pentru că rețeaua de termoficare trebuie modernizată și extinsă pentru a asigura un serviciu mai eficient locuitorilor. În plus, primarul Hopincă afirmă că, deși tăierile sunt realizate de Primăria Municipiului București, administrația Sectorului 2 are rolul strict de gestionare a materialului lemnos rezultat, fără a avea decizional în autorizarea actului de tăiere.
Legislație și măsuri de compensare
Comisia pentru mediu a Municipiului București a avizat, în cadrul unui proiect amplu de modernizare, defrișarea a 80 de arbori, dar a impus și măsuri ferme de compensare. Astfel, pentru fiecare copac tăiat, trebuie să fie plantați doi arți tineri, cu o circumferință a trunchiului de 20-28 cm, în perioada optimă de plantare. De asemenea, avizul prevede că materialul lemnos rezultat va fi preluat și gestionat de administrația locală, iar dacă eventualele transplantări nu au succes, trebuie refăcute.
Finalizarea acestor lucrări presupune restabilirea terenului, inclusiv cu însămânțare sau plantare de gazon. Deși aceste măsuri arată un efort de a conserva echilibrul ecologic, mulți cetățeni rămân consternați de amploarea defrișărilor și de pierderea unor copaci de vârstă și valoare.
Deocamdată, responsabilitatea pentru păstrarea și susținerea copacilor din București continuă să fie un subiect delicat. În timp ce lucrările de reabilitare a rețelei de termoficare progresează, discuțiile despre înalțarea nivelului de protecție pentru spațiile verzi din capitală și despre respectarea legislației au devenit mai acută ca niciodată. În ultimele zile, orice acțiune de tăiere pare să fie un test pentru modul în care administrațiile orașului pot găsi echilibrul între modernizare și conservare.
