Primăria Câmpani, din județul Bihor, a descoperit recent că este coproprietară pe o suprafață de două hectare de teren ce cuprinde cea mai veche pârtie de schi din stațiunea Vârtop, situată în județul Alba. Această situație neașteptată a ieșit la iveală în urma unui proces de cadastrare, ceea ce a generat controverse și întrebări despre drepturile de proprietate asupra uneia dintre cele mai vechi și populare destinații de iarnă din regiune.
O descoperire surprinzătoare în inima stațiunii Vârtop
Cadastrarea oficială a terenurilor a fost rezultatul unui proces amplu de actualizare a documentației de proprietate, inițiat de autoritățile din Câmpani, în încercarea de a pune ordine în patrimoniul local. În cadrul acestui demers, s-a constatat că anumite parcele, până acum considerate a fi pe teritoriul județului Alba, apar, de fapt, în proprietatea comunei Bihor. „Este o situație destul de complicată, pentru că această recunoaștere ar putea avea efecte semnificative asupra administrării și utilizării actuale a zonei de schi”, explică un specialist în domeniul imobilar.
Pentru localnici și turiști, vestea pare surprinzătoare, având în vedere că pârtia de la Vârtop I a fost mult timp considerată parte integrantă a stațiunii din județul Alba. Totuși, această descoperire aduce în lumina reflectoarelor o problemă mai veche legată de granițele și drepturile de proprietate ale terenurilor din regiune, în special în zonele montane unde delimitările administrative nu sunt întotdeauna clare sau bine stabilite.
Conflict între autorități și posibile implicații legale
Primăria Câmpani a reacționat rapid după identificarea proprietății comunei asupra terenului. Într-un comunicat oficial, reprezentanții administrației locale declară că „a inițiat demersurile necesare pentru a cere evacuarea și pentru a clarifica această situație, astfel încât drepturile noastre să fie recunoscute și protejate”. De asemenea, se așteaptă ca această chestiune să ajungă pe masa instanței, dacă cele două părți nu vor ajunge la un acord amiabil.
Dificultatea principală o reprezintă faptul că această pârtie are o istorie îndelungată, fiind considerată una dintre cele mai vechi din zonă, cu o tradiție de decenii. Turiștii și localnicii, care frecventau în trecut zonele pentru schi și alte activități montane, pot fi afectați dacă drepturile de proprietate se vor modifica, iar terenul va fi restricționat sau închis publicului.
Este o situație care ridică întrebări despre modul în care administrațiile locale și cele județene colaborează pentru gestionarea patrimoniului comun, dar și despre modul în care astfel de descoperiri pot influența planurile de dezvoltare și modernizare a stațiunilor montane din România.
Ce urmează pentru pârtia din Vârtop?
Pentru moment, disputa între primăria din Câmpani și autoritățile din Alba rămâne în stadiu de negocieri și contencios juridic. În timp ce reprezentanții localității bihorene insistă că terenul le aparține și trebuie să fie recunoscut oficial, oficialii din Alba susțin că partea de teren a fost întotdeauna în administrarea lor și că această situație trebuie reglementată conform legii.
Peisajul de iarnă al Vârtop rămâne, cel puțin temporar, la fel, însă această viclenie în drepturile de proprietate poate avea și implicații pe termen lung, atât pentru dinamica turismului din zonă, cât și pentru modul în care administrațiile locale vor reuși să coopereze pentru utilizarea eficientă a patrimoniului comun.
Indiferent de rezultatul final, această situație scoate în evidență cât de fragilă poate fi delimitarea terenurilor în zonele montane ale României și, mai ales, câte aspecte trebuie luate în considerare pentru a asigura un echilibru între dezvoltare, patrimoniu și drepturile comunităților locale. În aşteptarea unei soluţii, stațiunea Vârtop rămâne în centrul unei dispute care, încă de pe acum, promite să aibă ecouri importante pentru tot ce înseamnă administrație publică și gestionare a patrimoniului în regiune.
