Primăria Bucureștiului se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care există riscul iminent de faliment în cazul în care Guvernul decide să redistribuie fondurile către sectoare, a avertizat recent primarul general Ciprian Ciucu. Într-o declarație explicativă, edilul a criticat modul în care sunt gestionate resursele capitalei, având ca punct de plecare faptul că, în realitate, orașul funcționează în mare parte ca un simplu distribuitor de fonduri, fără a putea avea o strategie solidă de dezvoltare.
Criza financiară și alocațiile insuficiente
La începutul acestui an, Primăria Capitalei a primit doar o fracțiune din bugetul necesar pentru a-și susține funcționarea, fiind de doar 317 milioane de lei, o sumă extrem de departe de bugetele din anii anteriori, care se apropiau sau chiar depășeau jumătate de miliard de lei. În aceste condiții, primarul Ciprian Ciucu atrage atenția că orașul nu dispune de resurse suficiente pentru a funcționa normal și chiar pentru a face față gonflării cheltuielilor curente.
El explică modul în care aceste fonduri sunt distribuite, evidențiind că aproape un sfert din sumă, adică 75 de milioane de lei, merge exclusiv pe salariile aparatului administrativ și ale companiilor subordonate. Pe lângă aceasta, alte sume sunt dedicate plății datoriilor istorice, litigiilor în curs, arieratelor, dar și cheltuielilor curente ale serviciilor precum STB (Societatea de Transport București) sau Termoenergetica. În total, din acești 317 milioane, mai rămân în cont aproximate 20 de milioane de lei, sumă retrofitată rapid pentru acoperirea unor urgențe, dar insuficientă pentru rezolvarea problemelor de fond ale orașului.
Datoria și lipsa flexibilității bugetare, cauzele principale ale crizei
Primarul vorbește despre o problemă structurală severă, care limitează semnificativ capacitatea administrației locale de a planifica și implementa proiecte de dezvoltare pe termen lung. Orașul funcționează în esență ca o agenție de plăți, care primește bani de la Guvern, dar fără să poată face reforme de fond sau restructurări care să eficientizeze cheltuielile sau să aducă venituri stabile și suficiente pentru acoperirea devierilor financiare.
„Este o situație jenantă pentru o capitală europeană. Suntem practic o instituție fără flexibilitate, condamnată să trăiască în fiecare lună cu bugete mici și cu datorii care se acumulează”, afirmă Ciprian Ciucu. El spune că planurile de reformare vor fi puse în aplicare de-abia în martie, dar și că, chiar și cu aceste măsuri, sumele pe care le are la dispoziție nu vor fi suficiente pentru a acoperi integral toate obligațiile financiare ale orașului.
Recomandări și apeluri pentru partide și guvern
Primarul cere sprijinul partidelor din coaliție și al instituțiilor centrale, solicitând atribuirea unui procent de 70% din bugetul local pentru București, pentru a evita un faliment pe termen mediu și lung. În același timp, face apel la responsabilitate și la sprijinul conducerii de la nivel național, menționând că președintele Nicușor Dan s-a angajat să nu semneze bugetul dacă nu sunt respectate principiile referendumului legate de responsabilitatea administrației locale.
„Voi propune tuturor partidelor un pact pentru bunul mers al capitalei, astfel încât Primăria Capitalei să poată funcționa responsabil și să își poată duce la bun sfârșit proiectele de dezvoltare. Nu am de gând să mai aștept mereu ajutorul de la guvern, pentru că timpul trece, iar problemele Bucureștiului devin tot mai acute”, a declarat Ciprian Ciucu.
Perspectivele rămân sumbre, însă, în condițiile în care simulările financiare sugerează clar că, indiferent de măsurile de austeritate și restructurare, datoriile acumulate la companiile municipale, în special stilul de finanțare al STB sau Termoenergetica, vor continua să fie o povară insurmontabilă. În acest context, primarul avertizează că, dacă situația nu se va îmbunătăți rapid, Bucureștiul riscă să ajungă în faliment, iar necesitatea unor reforme majore devine din ce în ce mai stringentă, pentru a reafirma controlul asupra finanțelor orașului și a asigura un viitor responsabil pentru cetățeni.
