Primăria Sectorului 4 anunță începutul lucrărilor pentru pasajul de la Apărătorii Patriei, dar controversele din spate amenință să umbrească acest proiect de infrastructură
Cu o declarație plină de entuziasm, primarul Daniel Băluță a anunțat sâmbătă, 14 martie, că montarea tablierului metalic pentru pasajul de la Apărătorii Patriei a început, marcând un pas important în dezvoltarea rețelei de infrastructură rutieră a sectorului. Acest pasaj reprezintă a doua piesă dintr-un plan amplu de modernizare, menită să reducă aglomerația din zonă și să conecteze mai eficient diverse zone ale capitalei, inclusiv printr-un punct multimodal de transport care va integra tramvaie, metrou și transportul rutier.
Primarul Daniel Băluță a accentuat beneficiile proiectului, subliniind că el va degreva intersecția extrem de circulată de la Apărătorii Patriei și va oferi, totodată, facilități de conectare pentru mai multe mijloace de transport. „Acest pasaj va fi ultimul pe care o primărie îl va putea realiza”, a declarat edilul, referindu-se la eforturile de a dezvolta infrastructura locală în condițiile restrictive ale bugetului și ale reglementărilor tehnice. În plus, primarul a precizat că, prin crearea unui punct multimodal, pasagerii vor avea la dispoziție stații de tramvai, conectate prin lifturi și escalatoare atât cu stația de metrou Apărătorii Patriei, cât și cu alte infrastructuri.
Însă, în spatele acestor anunțuri triumfale, se ascunde un val de controverse și semne de întrebare legate de respectarea normelor legale și a planurilor urbanistice. O adresă trimisă recent de Direcția Transporturi a Primăriei Generale către primarul general Ciprian Ciucu scoate în evidență faptul că lucrările din Sectorul 4, în special cele privind pasajele, nu respectă prevederile legale în vigoare. Specialiștii din cadrul Direcției afirmă clar că nici pasajul de la Apărătorii Patriei, nici cel din intersecția dintre Șoseaua Olteniței și Vitan-Bârzești, nu au primit avizele necesare de la Comisia Tehnică de Circulație (CTC), document obligatoriu pentru autorizarea proiectelor de infrastructură rutieră.
Motivul principal pentru această dezacordare ține de nerespectarea cerințelor planurilor urbanistice, atât PUG, cât și PUZ. În cazul pasajului de la Apărătorii Patriei, configurația geometrică a construcției contravine prevederilor acestor documente, ceea ce drept va bloca avizarea proiectului și va împiedica realizarea unui traseu optim pentru tramvai și tranzbordarea intermodală între tramvai și metrou. Conform sursei, „Nu i s-a emis avizul CTC, deoarece configurația geometrică a pasajului contravine atât prevederilor PUG şi PUZ S4 (zona sud), cât şi soluţiei avizate la faza SF (propunerea inițială a Sectorului 4) și nu mai permite amplasarea optimă a viitoarei căi de rulare a tramvaiului și a relațiilor de tranzbordare între transporturi”.
Situația nu este singulară, aceeași problemă reiese și din cazul celui de-al doilea pasaj în faza de autorizare, situat în intersecția dintre Șoseaua Olteniței și Strada Ion Iriceanu. În ciuda promisiunilor primarului Daniel Băluță, că aceste proiecte vor include infrastructură pentru tramvaie și stații de legătură, documentele oficiale confirmă că nu s-au obținut avizele legale pentru aceste facilități. Autoritățile au subliniat că configurația geometrică și amplasamentul prevăzute în proiect nu respectă normele, ceea ce va limita masiv funcționalitatea reală a infrastructurii și va complica inclusiv serviciile de tranzbordare intermodală adresate cetățenilor.
În ciuda acestor controverse, municipalitatea insistă asupra faptului că proiectele vor fi finalizate, estimând costuri de aproximativ 120 de milioane de lei pentru podul peste Apărătorii Patriei, care va lega strada Turnu Măgurele de strada Ion Iriceanu. Pasajul, cu o lungime de 860 de metri și două benzi pe sens, va oferi un nou randament pentru traficul din sector, fiind programat să fie gata până la finalul anului. Răspunsul autorităților continuă să fie optimist, însă întrebările legate de respectarea legii și de respectarea planurilor urbanistice plutesc în aer, semn că, în realitate, aceste proiecte se vor desfășura eventual cu unele compromisuri.
Deocamdată, situația pasajelor din Sectorul 4 rămâne un exemplu al dilemei între urgentele dezvoltări infrastructurale și necesitatea respectării legalității și a planurilor urbistice. Rămâne de urmărit dacă procedurile vor fi ajustate și dacă proiectele vor primi avizele necesare pentru a putea fi finalizate conform legii, asigurând totodată funcționalitatea și eficiența lor pe termen lung. Între timp, promisiunea unui oraș mai bine conectat și modern continuă să fie însoțită de semne de întrebare cu privire la modul în care aceste proiecte se vor integra în peisajul urban, respectând rigorile legale și nevoile reale ale bucureștenilor.
