Prețurile carburanților în România au suferit noi creșteri, în cadrul unei tendințe deja vizibile pe piețele internaționale. De azi, benzina, motorina și gazele naturale au ajuns să coste cu zeci de bani în plus față de zilele anterioare, fiind primele efecte directe ale conflictului din Orientul Mijlociu declanșat sâmbătă. Războiul din Golf, amplificat de atacurile asupra navelor din largul Iranului și incidentelor de pe platformele energetice, a resorbit rapid piețele globale, determinând creșteri spectaculoase ale cotațiilor la petrol și gaze. În această zonă, strâmtoarea Hormuz continuă să fie unul dintre cei mai sensibili și strategici pași din ecuație, fiind principalele rute pentru aproximativ o treime din producția mondială de petrol și o pătrime din gazele naturale, iar orice perturbare aici are efecte imediate pe piețele de energie.
Impactul asupra prețurilor în regiune și la noi
Pe fondul tensiunilor din Golf, cotațiile internaționale au înregistrat creșteri alarmante. Petrolul Brent, indicator de referință pentru Europa și România, a crescut cu peste 10%, ajungând azi la 84 de dolari pe baril, iar prețurile la motorină au urcat cu peste 30%, situându-se peste 1,70 euro pe litru în unele zone europene. Gazul din zona Amsterdam a crescut cu aproape 70%, ceea ce s-a reflectat și în prețurile din România, unde diferențele au fost de câțiva cenți până la câțiva euro pe litru. În unele benzinării din vestul Europei, prețurile au depășit chiar 2,30 euro pe litru, iar cozi la pompele de combustibil s-au format deja în mai multe țări.
Este o reafirmare a vulnerabilităților structurale ale pieței locale de energie, vulnerabilități accentuate de situația geopolitică fragilă din regiune. „Prețurile carburanților s-au majorat mai peste tot, fiind raportate creșteri de la 2 cenți pe litru în Bulgaria la 10 eurocenți în Spania, în timp ce în Germania, motorina a trecut de pragul de 2 euro pe litru,” explică analiștii energetici. Așa se face că scumpirile au devenit o realitate pentru orice consumator român, iar media creșterilor generate de creșterea internațională oscilează între câțiva cenți și chiar câțiva zeci de bani pe litru, în funcție de rețea și regiune.
Problemtica aprovizionării și dependența de importuri
În privința situației interne, vulnerabilitățile persistă și se acutizează odată cu evenimentele din Golf. România are trei rafinării principale — Petromidia, Petrobrazi și Petrotel — cu o capacitate totală de 11 milioane de tone anual, însă o mare parte din carburanți se importă, în special motorina. În ultimii ani, instalațiile autohtone au avut dificultăți în a-și acoperi nevoile, iar dependența de importuri a crescut proporțional cu consumul intern. În 2024, România a importat aproape 2 milioane de tone de motorină, ceea ce acoperă peste 30% din consum, iar pe ansamblul sectorului energetic național această vulnerabilitate devine accentuată.
Situația rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploiești, recent reactivată după o reparație, rămâne incertă. În timp ce alte piețe regionale, precum cea bulgară, funcționează cu rafinăria din Burgas, controlată de stat, activitatea „lukoilului” românesc este încă sub semnul întrebării, iar situația complicată legată de sancțiunile americane și discuțiile privind vânzarea complică și mai mult alte opțiuni de aprovizionare. O posibile alternativă pentru rafinăria Petrotel ar putea veni din importul de petrol din Kazahstan sau din alte surse, însă lipsa de certitudine și blocajele politice nu fac decât să crească vulnerabilitățile sectorului energetic autohton.
Evoluțiile recente și perspectiva viitoare
Pe de altă parte, situația din zona Orientului Mijlociu a influențat și alte sectoare, precum cel al exporturilor de petrol rusesc. Din cauza sancțiunilor occidentale și a noilor reglementări, importurile de motorină din Rusia au scăzut, fiind înlocuite cu produse din Arabia Saudită și alte țări din Golf, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor și la perturbări de aprovizionare. În plus, conflictele diplomatice între Ungaria și Slovacia, legate de transitul de țiței rusesc prin Ucraina, apar altă provocare pentru aprovizionarea în regiune, fiind dificil de anticipat cum vor evolua în contextul planului de impunere a unui embargou energetic total asupra Rusiei, pregătit de Uniunea Europeană.
Astfel, sectorul energetic românesc se află într-un punct de inflexiune, în care volatilitatea prețurilor, dependența de importuri și incertitudinea geopolitică devin elemente dominante. Perspectivele pentru următoarele luni rămân marcate de tensiune și de riscul ca instabilitatea regională să continue să influențeze sever costurile și disponibilitatea resurselor energetice atât în România, cât și în întreaga zonă europeană.
