Ilie Bolojan, președintele PNL, a încercat în primele zile ale lunii februarie să promoveze o remaniere în cadrul filialelor partidului din București, însă planurile sale au fost respinse categoric de către colegi, iar ecourile acestor tensiuni continuă să reverbereze în peisajul politic al liberalei. Demersul său vizând înlăturarea a patru președinți de filiale din sectoarele 2, 3, 4 și 5, precum și a altor șase lideri din alte zone ale țării, a fost justificat oficial prin regula instaurată la congresul din 2025. Aceasta prevede demiterea președinților filialelor cu cele mai slabe rezultate la alegeri, o măsură interpretată de mulți ca fiind destul de dură, însă susținută de grupul de conducere al partidului ca o modalitate de a reforma structurile interne și de a readuce eficiența în obținerea rezultatelor electorale.
Tensiunile au culminat la ședința Biroului Național Permanent (BNP) din 2 februarie, atunci când Bolojan nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru a-și impune decizia, fiind blocat la pragul de două treimi de voturi. Respingerea a fost concretizată printr-un semnal clar din partea colegilor, iar faptul că decizia a fost contestată și nu a fost implementată imediat a intensificat speculațiile privind viitorul acestei inițiative. Sursele apropiate partidului au sugerat că însăși conducerea a pregătit reluarea votului la următoarea ședință, ceea ce a amplificat atmosfera de dispută internă și incertitudine.
Reacții în interiorul partidului: opoziție și critici dure
Implicarea fostului șef al SIE Claudiu Săftoiu în această dispută a adus un plus de culoare situației. Acesta, principala voce critică față de intenția de la vârful partidului, s-a poziționat public împotriva deciziei de a remania conducerea organizațiilor de sector din București. Într-o declarație categorială, Săftoiu a catalogat aceste tentative drept „decizii discreționare” și „nestatutare”, criticând însăși legitimitatea și motivele din spatele acțiunilor conducerii centrale. Prim-vicepreședintele filialei Sector 2, care se bucură în momentul de față de sprijinul liderilor locali, a adus în discuție faptul că aceste demiteri sunt un exemplu de jocuri politice menite să sacrifice interesele membrilor de partid în favoarea unor interese personale sau de grup.
Alți responsabili din structurile organizației, precum Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3, au evitat să ofere poziții publice ferme în privința inițiativei, menținând o poziție de neutralitate sau minimalizând impactul tensiunilor asupra activității partidului. În același timp, președintele PNL Sector 4, Ionuț Stroe, a declarat simplu: „Rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite”, evitând orice comentariu direct legat de intențiile liderului central.
Contextul politic al deciziilor și provocările pentru organizarea de sector
Ecuația internă a PNL București s-a complicat după ce Ciprian Ciucu, recent validat ca primar general al Capitalei, a primit mandatul de a coordona activitatea partidului în sectorul administrativ. În decembrie 2025, Biroul Politic Național l-a sfătuit pe Ciucu să analizeze situația organizațiilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5, cu scopul de a identifica soluții pentru reactivarea și consolidarea filialei. Această schimbare a fost percepută de mulți ca un semn al unui echilibru instabil, într-un peisaj politic intern marcat de dispută și de tensiuni generate de alegeri și rezultate electorale modeste.
De asemenea, această situație a avut ecou în rândul liderilor de zonă, care au fost evacuați din poziții de coordonare, precum Hubert Thuma, fostul președinte al CJ Ilfov, înlocuit la conducerea activităților din București de către Ciucu. În timp ce Bolojan încearcă să-și impună viziunea de reformare, opoziția în interiorul partidului pare să se accentueze, provocând o stare de incertitudine și de așteptare privind modul în care aceste conflicte vor fi soluționate și dacă vor avea impact asupra viitoarelor mobilizări și campanii electorale ale liberalilor bucureșteni.
În timp ce unii membri de rang înalt evită comentarii, tensiunile din partid continue să fie o temă fierbinte, amplificată de mișcările și deciziile luate dincolo de cortina conferințelor publice. La orizont, rămâne de văzut dacă aceste provocări vor duce la o resetare a structurilor interne sau dacă vor alimenta o răscoală de durată în cadrul organizației, în încercarea de a recalibra direcția politică și leadership-ul PNL din Capitală.
