Politică

Președintele PNL Sector 3 evită comentarii privind planul lui Bolojan de înlocuire; fost șef SIE critici pentru decizii discutabile

Președintele PNL Sector 3 evită comentarii privind planul lui Bolojan de înlocuire; fost șef SIE critici pentru decizii discutabile

PNL București se confruntă cu un climat de tensiune între noii lideri ai organizației și vechile structuri ale partidului, pe fondul unor mișcări invocate pentru a reajusta conducerea filialelor de sector. În centrul acestui conflict se află intenția președintelui PNL Sector 3, Andrei Baciu, de a rămâne without comentarii privind demersurile recente ale conducerii centrale, legate de posibilitatea înlocuirii sale. Aceasta, în condițiile în care, la nivelul întregii Capitale, se conturează o încercare clară de a restructura conducerea organizațiilor locale de sector.

Tentative de remaniere și controverse în PNL București

După scrutinul local din 2020, unele filiale de sector ale PNL au înregistrat rezultate slabe, iar noii coordonatori ai partidului au luat în vedere remanierea unor lideri locali. Printre aceștia figurează și președinți precum Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Cătălin Stoichiță. În ciuda acestor planuri, prima tentativă de schimbare, care ar fi vizat în mod direct pe Baciu, a fost respinsă la vot la începutul lunii februarie în cadrul Biroului Național Permanent.

Andrei Baciu, deputat și medic de profesie, a fost numit președinte interimar al PNL Sector 3 în august 2022, în urma plecării din funcție a fostului lider Florin Cîțu, iar mai apoi autoevaluat ca lider oficial. De-a lungul carierei, el a deținut poziții precum secretar de stat în Ministerul Sănătății și președinte al CNAS, fiind implicat activ în domeniul sănătății publice. La finele anului trecut, însă, el a fost pus sub urmărire penală în cazul vaccinurilor anti-COVID, iar această situație îl face deocamdată reticent în a se pronunța public despre evenimentele din interiorul partidului.

Voci divergente și acuzații de jocuri politice

Susținerea fiind ostilă unor demersuri de schimbare a conducerii, fostul șef al SIE și actualul vicepreședinte al filialei din sectorul 2, Claudiu Săftoiu, și-a exprimat public sprijinul pentru Monica Anisie. Într-un comunicat, Săftoiu a catalogat intențiile de remaniere drept „decizii discreționare” și „nestatutare”, acuzând faptul că aceste mutări ar fi fost decise din rațiuni politice obscure. El a subliniat că alegerile locale din sectorul 2 au fost marcate de tranzacții politice la nivel înalt, sugerând că și în celelalte sectoare s-a urmărit impunerea unor lideri străini organizației, proveniți din alte formațiuni politice precum USR sau PSD.

Această situație este interpretată de mulți ca un simptom al unei confruntări interne mai ample, în care interesele prorădează dincolo de strategiile electorale și ajung să afecteze stabilitatea și ideea de reprezentare în partid. În același timp, aceași sursă indică o tendință a conducerii centrale de a impune pe termen lung o anumită direcție, fie ea și controversată, în timp ce vechile filiale sunt puse sub presiune.

Pivotul tulburel al puterii: Cultură de decizie și conflict de interese

La aceste tensiuni s-a adăugat recent și o schimbare de mandat în conducerea politică a organizației. Ciprian Ciucu, ales recent primar general al Capitalei, a primit din partea centralului un mandat de a coordona activitatea PNL București, acțiune oficializată în decembrie anul trecut. Această decizie a fost percepută ca o încercare de consolidare a controlului central asupra organizației, dar a degenerat rapid în conflicte de putere între liderii locali.

De la numirea lui Ciucu, s-au accentuat disensiunile interne legate de modul în care trebuie gestionate alegerile interne și listele de candidați. Tensiunea a fost amplificată de faptul că această mutare a scos din joc pe Hubert Thuma, fost președinte al Consiliului Județean Ilfov, care anterior coordona activitatea politică pentru București. Într-un astfel de context, pericolul divizării interne este unul real, iar perspectiva unei reorganizări ample pare inevitabilă.

Deși conducerea centrală insistă pe necesitatea unor reforme și restructurări, rămâne de văzut dacă vor reuși să apese pe butoanele dorite fără a crea alte conflicte interne majore. În timp ce în filiala Sector 3 și în cele adiacente se încăpățânează discuțiile despre putere și influență, răsturnările de cortină și alte dezvăluiri din culise vor continua să definescă scena politică locală a PNL. În actualul climat, îndreptarea spre o unitate reală pare un obiectiv îndepărtat, iar drumurile de regres sau consolidare se vor scrie în continuare în paginile viitoare ale politicii bucureștene.