Conform Romania-insider.com: Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reanalizarea legislației care permite construcția și finalizarea proiectelor hidroenergetice în arii protejate, redeschizând un conflict legat de echilibrul între securitatea energetică și protecția mediului.
Controverse pentru redeschiderea proiectelor hidroenergetice
Solicitarea a fost înaintată Parlamentului pe 12 august, după ce Curtea Constituțională respinsese obiecțiile președintelui în iunie. Iohannis a subliniat necesitatea unei evaluări actualizate a oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, luând în considerare și evoluțiile intervenite de la inițierea propunerii legislative. Anterior, președintele atrăsese atenția că legislația ar putea permite reducerea limitelor ariilor protejate și renunțarea la evaluări de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice, inclusiv cele declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Proiectul de lege, inițiat de senatorul PSD Daniel Zamfir, are ca scop facilitarea finalizării unor proiecte hidroenergetice neterminate. Compania de stat Hidroelectrica intenționează să reia și să finalizeze mai multe astfel de investiții, demarate în perioada comunistă. Ministerul Energiei a propus completarea a aproximativ 10 hidrocentrale neterminate, cu o capacitate cumulată de circa 700 MW, argumentând că deja au fost efectuate investiții substanțiale în aceste proiecte.
Impactul ecologic și presiunea pe sistemul energetic
Finalizarea acestor proiecte, blocate ani de zile din cauza obstacolelor de mediu și juridice, a căpătat o nouă atenție în contextul presiunilor de creștere a generării interne de energie și de consolidare a securității energetice a României. Organizațiile de mediu, precum Declic și alte grupuri civice, se opun reluării unor astfel de proiecte din cauza impactului potențial asupra ecosistemelor fluviale. Ele susțin că modernizarea capacităților hidroenergetice existente ar putea aduce beneficii energetice cu costuri de mediu mai mici decât finalizarea unor proiecte vechi în arii protejate.
Disputa survine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni asupra sistemului său energetic, inclusiv din cauza opririi ambilor reactori de la Centrala Nucleară Cernavodă, pe fondul unor niveluri excepțional de scăzute ale apelor Dunării. Guvernul a încercat, de asemenea, să mențină o capacitate suplimentară de generare pe bază de cărbune, dincolo de termenele de decarbonizare existente.
Parlamentul va trebui acum să reexamineze legislația la solicitarea președintelui, deși Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra constituționalității acesteia.
Sursa: Romania-insider.com
