Conform Libertatea: România navighează într-o zonă politică incertă după expirarea termenului constituțional de 60 de zile pentru formarea unui guvern. Eșecul obținerii votului de învestitură pentru două nominalizări succesive plasează acum președintele ROMÂNIEI, Nicușor Dan, în postura de a decide următorii pași, fie prin desemnarea unui nou candidat, fie prin declanșarea alegerilor anticipate.
Situația actuală survine după ce prima nominalizare de prim-ministru, în persoana lui IONEL VEȘTEA, nu a reușit să treacă de votul Parlamentului. Ulterior, cabinetul propus de EUTEN TOMAC nu a mai fost supus votului, scenariul anticipatelor intrând în calcul. Constituția permite președintelui să dizolve Parlamentul dacă, în decurs de 60 de zile de la prima încercare de formare a unui guvern, cel puțin doi premieri desemnați nu obțin aprobarea legislativului.
În acest context, Nicușor Dan are la dispoziție mai multe opțiuni. Ar putea nominaliza din nou un candidat, posibil chiar pe EUTEN TOMAC, pentru a testa susținerea parlamentară, sau ar putea accepta o propunere venită direct din partea partidelor din Parlament. Succesul unei astfel de propuneri ar duce la formarea unui guvern cu puteri depline. În caz contrar, președintele poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului, cu condiția consultării cu liderii politici. Alegerile anticipate ar urma să fie organizate în termen de 90 de zile, marcând o premieră în istoria politică recentă a României.
Scenarii politice în culise
Pe scena politică parlamentară, discuțiile pentru formarea unei majorități continuă de peste 100 de zile de la demiterea precedentului guvern. Mai multe direcții de acțiune sunt analizate în cercurile de putere, una dintre ele vizând un premier independent sau tehnocrat, alături de o echipă de specialiști. Această variantă ar fi considerată acceptabilă de către Partidul Național Liberal (PNL), însă Partidul Social Democrat (PSD) ar refuza să susțină o formulă guvernamentală din care membrii săi să nu facă parte.
Un alt scenariu vehiculat este formarea unui guvern condus de VASILE GRINDEANU, cu sprijinul decisiv al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Surse politice indică eforturi susținute din partea PSD pentru a repara relația cu UDMR. Cu toate acestea, strângerea voturilor necesare pentru o majoritate de 233 de parlamentari pare dificilă. PSD și UDMR ar totaliza împreună 158 de voturi. Adăugând sprijinul celor 16 parlamentari proveniți din grupul „puciștilor” PNL, numărul ar ajunge la 184. Se estimează că PSD ar putea obține voturile a 14-15 parlamentari din partea minorităților. Ultima provocare ar fi asigurarea restului de voturi necesare de la parlamentari neafiliați sau din formațiuni politice mai mici, cu orientări naționaliste. Această ultimă colaborare ar putea ridica semne de întrebare pentru UDMR, având în vedere asocierile cu aleși proveniți din partide cu accente naționaliste și xenofobe.
Varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR
O a treia ipoteză discutată în mediul politic ar fi desemnarea unui premier propus de o alianță formată din PNL, Uniunea Salvați România (USR) și UDMR. O astfel de propunere, similară cu cea a lui SIEGFRIED MUREȘAN, se confruntă însă cu aceeași problemă fundamentală: lipsa unei majorități parlamentare stabile. Cele trei formațiuni politice dețin, în prezent, în jur de 150 de voturi, mai ales că PNL nu se poate baza, cel puțin pe moment, pe sprijinul aripilor sale mai conservatoare.
Sursa: Libertatea
