Premierul canadian Mark Carney atrage atenția asupra unei lumi în schimbare: „ordinea mondială este ruptă”
Eșecul sistemului global tradițional, tensiunile geopolitice și bulversările economice recente au accelerat incertitudinea în cadrul unei ordini mondiale care, până nu demult, părea stabilă și previzibilă. În aceste condiții, fostul guvernator al Băncii Angliei și al Institutului de Cercetare Financiară din Londra, Mark Carney, a lansat un avertisment dur în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos: „ordinea mondială din ultimele decenii este ruptă” și a făcut apel la unificarea “puterilor medii” pentru a contracara hegemonia unui set restrâns de mari actori globali.
Declarație menită să alarmeze lumea economică și politică
În alocuțiunea sa de marți, Carney a subliniat că actuala perioadă de tranziție globală implică riscuri și oportunități, dar și o nevoie acută de adaptare. “Facem față unei rupturi în ordinea mondială, un fenomen pe care trebuie să-l recunoaștem și să-l gestionăm cu înțelepciune”, a afirmat fostul oficial, dând semnalul că vechea paradigmă a multipolarității, în care puterile emergente și cele occidentale coexistau într-un echilibru fragil, nu mai poate fi aplicată în forma sa actuală.
De asemenea, Carney a îndemnat “statele medii” și actorii din sferele economice și politice să coopereze mai strâns pentru a evita o concentrare excesivă a puterii în mâinile câtorva superputeri. “Cu toții trebuie să ne unim forțele, să ne apărăm interesele comune și să răspundem noilor provocări globale”, a spus el, subliniind că această alianță ar putea fi o contragreutate eficientă la tendințele hegemonice ale unor mari puteri, implicit ale Statelor Unite, despre care nu a menționat explicit, dar la al cărui context face referire indirect.
Lipsa clarității asupra rolului american în noile echilibre
Deși Carney nu a discutat direct despre intențiile sau acțiunile liderilor americani, discursul său a fost perceput ca un semnal subtil pentru o schimbare în dinamica globală, în special în ceea ce privește politica externă și influența americană. În ultimele luni, administrația Biden a traversat o perioadă de ajustare în fața noii realități geopolitice, încercând să-și redefinească rolul și să-și mențină influența în fața emergenței unor noi centre de putere, precum China și Uniunea Europeană.
Din punct de vedere istoric, postura lui Carney reflectă o îngrijorare distinctă în rândul liderilor financiari și politico-economici. În ultimele decenii, ordinele mondiale s-au construit adesea pe hegemonia unui singur mare actor, în cazul recent, Statele Unite, însă acest model este tot mai greu de susținut în fața provocărilor multiple – de la criza climatică și pandemii, la conflictele regionale și ascensiunea economică a altor state.
Ce urmărește însă Carney cu apelul său?
Experții susțin că discuția lui Carney urmărește mai mult un impuls pentru reîmprospătarea și consolidarea unui nou tip de cooperare globală, una care să nu depindă exclusiv de câțiva mari lideri, ci să fie mai incluzivă și mai adaptată noii ordini multipolare. “Este un semnal de alarmă pentru că lumea trebuie să învețe să lucreze împreună în mod diferit, dacă dorim să depășim criza și să construim un viitor mai stabil și echitabil”, explică analistii.
În contextul recentelor tensiuni din Orientul Mijlociu, provocărilor economice generate de conflicte regionale și incertitudinii în fața unui adversar global precum China, discursul lui Carney accentuează necesitatea unor noi cadre de colaborare internațională. Acesta pare a fi și un apel pentru ca statele medii să-și asume un rol mai activ în echilibrul mondial, fiind suficiente să înțeleagă aceste schimbări și să propună propriile soluții pentru a construi o ordine globală mai rezistentă și mai echitabilă.
Perspective și viitorul ordinii globale
Deși răspunsurile la aceste provocări nu sunt simple, discursul de la Davos indică o deschidere către actualizarea și reconfigurarea alianțelor internaționale. Liderii mondiali vor trebui, în anii ce vor urma, să găsească modalități concrete de a uni forțele în fața noilor provocări ale secolului XXI, fie prin instituirea unor mecanisme mai solide, fie prin politici mai incluzive.
În acest sens, declarațiile lui Mark Carney pot fi interpretate ca un fernecș pentru o lume în care independența și coeziunea vor fi elementele cheie ale unui nou echilibru global, în care rolul “puterilor medii” – fie ele națiuni sau entități regionale – să devină centrale în arhitectura politică și economică a viitorului. Într-un context marcat de schimbări rapide, este clar că echilibrul global va trebui să se reconfigureze, iar conducerile mondiale trebuie să găsească calea spre o colaborare mai echitabilă și mai durabilă.
