Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a întreprins marți o vizită istorică la Beijing, marcând primul contact de această natură între liderul guvernului canadian și oficialii chinezi în ultimii ani. În contextul unei atmosfere internaționale marcate de tensiuni și competiții acerbe, această deplasare are semnificație atât pentru relațiile bilaterale, cât și pentru poziția geopoliticală a Canadei în raport cu Statele Unite și alte puteri emergente.
O vizită care vine într-un moment de criză pentru relațiile Canada- SUA
Relațiile dintre Ottawa și Washington sunt mai fragile ca niciodată. În ultimele luni, dialogul bilateral a fost subminat de războiul comercial declanșat de Donald Trump, precum și de amenințările președintelui SUA de a „anexa” părți din Canada dacă nu acceptă condițiile Washingtonului. În astfel de condiții, plecarea lui Carney în China poate fi interpretată ca o încercare a Canadei de a-și diversifica parteneriatele și de a-și păstra un echilibru în contextul unei competiții acerbe între marile puteri.
Nici relația cu Ottawa nu este lipsită de provocări. Canada și-a exprimat recent preocuparea față de poziția Washingtonului, mai ales în domeniul securității și comerțului. În timp ce SUA accentuează o politică protecționistă, liderii canadieni caută să-și mențină un profil independent, evitând dependența excesivă de vecinul de sud. Vizita lui Carney în China pare a fi un semnal clar că Ottawa dorește să își întărească parteneriatele dincolo de granițele tradiționale și să participe activ la noile fluxuri economice globale.
Strategii de diversificare economică și securitară
Pe agenda discuțiilor cu liderii chinezi, oficialii canadieni au anunțat că se vor axează pe tematici precum extinderea comerțului și aderarea la noi inițiative de securitate internațională. În ultimii ani, Beijingul a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri commerciali ai Canadei, dar relațiile au beneficiat de o stabilitate fragilă, influențată și de discuțiile despre drepturile omului și infrastructura de securitate cibernetică.
De altfel, această vizită la Beijing pare să fie un pas strategic pentru Canada, care caută să reducă dependența de rolul de butuc de foc al SUA, fiind conștientă de volatilitățile de pe scena internațională. În același timp, liderii canadieni au subliniat că trebuie să găsească echilibrul între parteneriatele cu cele două superputeri, fără a se arunca într-o alianță strictă care le-ar putea pune în dificultate în concurența globală.
Contextul geopolitic și impactul asupra politicii interne canadiene
De la venirea la putere a guvernului liberal condus de Justin Trudeau, Canada a urmărit o politică externă multilaterală și de recalibrare a alianțelor tradiționale. Însă, criza din Ucraina, tensiunile cu China și divergentele cu SUA fac ca acest echilibru delicat să fie tot mai dificil de menținut. În plus, întărirea relațiilor cu China importă și din cauza intereselor economice: Canada exportă resurse naturale, tehnologii și produse agricole către China, iar aceste parteneriate devin din ce în ce mai critice pentru economia națională.
O decizie de a întări colaborarea cu China poate, însă, să aibă și repercusiuni interne, în contextul acuzațiilor de încălcare a drepturilor omului și de implicare în disputa comercială globală. În țară, aceste încercări de diversificare sunt privite atât ca o oportunitate, cât și ca un risc politic, mai ales în condițiile în care Trump a atenționat Ottawa despre „pericolul de a fi prins între două focuri”.
Ultimele evoluții sugerează că, pentru Canada, menținerea unui echilibru între marile momente de tensiune internațională și oportunități de creștere economică devine un test major al diplomației și strategiei sale externe. Pe măsură ce Carney continuă discuțiile în Beijing, rămâne de urmărit dacă această abordare va aduce rezultate concrete și dacă va putea să contribuie la stabilizarea și diversificarea poziției internaționale a Canadei într-un peisaj geopolitic în continuă schimbare.
