România amână aderarea la zona euro din cauza deficitului excesiv, afirmă premierul Ilie Bolojan
România nu are planuri imediate de a adera la zona euro, cel puțin nu până când situația economică a țării nu se va alinia cerințelor europene în privința deficitului bugetar. În acest sens, premierul Ilie Bolojan a declarat recent că refinanțarea aderării depinde de atingerea unor parametri financiari specifici, iar pentru moment, ținta de a menține deficitul sub 3% din PIB rămâne un obiectiv prioritar.
Evoluția deficitului și impactul aderării la zona euro
În discuțiile din ultima vreme, autoritățile române s-au concentrat pe stabilitatea fiscală, având în vedere că deficitele bugetare în ultimii ani au fost semnificative, creând preocupări privind sustenabilitatea fiscală a țării. Premierul Bolojan a spus că până în prezent, România a înregistrat deficite foarte mari, ceea ce a întârziat poziționarea optimă pentru trecerea la moneda unică europeană.
Acesta a subliniat că, pentru a putea închide această etapă, este esențial ca țara să-și reducă deficitul bugetar sub pragul de 3%, conform stipulațiilor Uniunii Europene. “Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la Zona euro nu este pe agendă,” a afirmat el.
Această tensiune de a echilibra bugetul vine în condițiile în care, în ultimii ani, România s-a confruntat cu forte de cheltuieli și investiții majore, dar fără o corelare fiscală corespunzătoare.
Pentru mulți analiști, aceste declarații reprezintă o clarificare a pragmaticii guvernului în privința aderării la zona euro, dar și o recunoaștere a faptului că procesul nu va fi unul rapid. Lipsa stabilității fiscale poate duce atât la relații mai tensionate cu organismele financiare internaționale, cât și la dificultăți în accesarea unor fonduri sau fonduri europene în condiții favorabile.
Contextul european și deciziile politice ale României
Contextul european nu este deloc favorabil unei aderări rapide, având în vedere criza economică și provocările generate de războiul din Ucraina. În aceste condiții, statele membre se concentrează mai mult pe reziliența economică și pe stabilizarea bugetelor naționale, ceea ce determină și poziția României.
De altfel, procesul de adoptare a euro implică multiple condiționalități, inclusiv convergența nominală și reală, refacerea fiscală și stabilitatea macroeconomică. În această perioadă, România ar avea nevoie de cel puțin câțiva ani pentru a îndeplini aceste criterii, cu condiția să reducă semnificativ deficitele și să stabilizeze economia.
Perspectivele pe termen mediu și lung
Este clar că aderarea la zona euro rămâne un obiectiv pe termen lung pentru România, dar pentru moment, prioritățile sunt altele. Guvernul intenționează să mențină disciplina fiscală, să stimuleze economia și să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară.
De asemenea, discuțiile din ultmele săptămâni indică o deschidere mai mare pentru o abordare pragmatică, în care aderarea va fi condiționată de îndeplinirea unor criterii clare, nu doar de îndeplinirea formală a termenelor stabilite anterior în planul european.
Poziția oficială a guvernului român pare să fie aceea că, deși aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv de durată, aceasta poate fi amânată până când economica națională va fi pregătită să facă față noilor provocări. În acest sens, viitorul apropiat va fi testul pentru stabilitatea fiscală a țării și pentru capacitatea de a respecta rigorile impuse de Bruxelles.
Următoarele luni vor fi decisive în evaluarea progresului în materie de deficit și a pregătirii pentru aderarea completă la zona euro, scena politică și economică fiind extrem de atent monitorizată în această perioadă de incertitudine globală.
