Premierul Bolojan înfruntă critica opoziției: Educația, un domeniu în criză și cu promisiuni de reformă
În fața tensiunii tot mai acerbe din Parlament, prim-ministrul Ilie Bolojan, care și gestionează interimatul la Ministerul Educației, a făcut declarații ferme despre situația actuală a sistemului de învățământ din România. În discursul susținut luni seara în plenul Senatului, acesta a subliniat, cu o anumită doză de realism, că „nu există ceva gratis, există ceea ce plătești din propriul buzunar și ceea ce plătește altcineva”. În cuvintele sale, pare să fie o chemare la responsabilitate și la o analiză sinceră a resurselor alocate educației, într-un context de acuzații recurrente din partea opoziției.
Momentul a avut loc în cadrul dezbaterii moțiunii simple depuse de opoziție, care viza fix problemele grave din sistemul românesc de educație, precum subfinanțarea cronică, degradarea infrastructurii școlare și deficitul de personal didactic calificat. Criticile au fost vehemente, opoziția insistând asupra faptului că miliardele de euro rezervate educației nu s-au tradus în rezultate concrete, iar elevii și profesorii sunt tot mai dinamitați de lipsuri care par insurmontabile. Răspunzând acestor acuze, Bolojan a încercat să justifice eforturile guvernamentale și să transmită un mesaj de încredere în reformele în curs.
Finanțarea, cheia modernizării sau motiv de dispută?
Prim-ministrul a reiterat poziția guvernului privind nevoia de creștere a bugetului pentru educație, menționând că „banii educației trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității”. Deși a evitat să ofere cifre exacte, Bolojan a atras atenția că, adesea, alocările financiare nu sunt suficient de eficiente și trebuie să fie însoțite de reforme structurale care să stimuleze performanța și să elimine risipa.
Contextul acestei declarații se înscrie într-un peisaj politic tensionat, în care opoziția acuză cazul sistemului educațional ca fiind un exemplu de gestionare defectuoasă a fondurilor publice. În ultimii ani, autoritățile au promis pe bandă rulantă investiții majore în infrastructură, digitalizare și resurse umane, însă rezultatele au fost ca și inexistența unor schimbări semnificative. Întrebarea persistă: dacă banii sunt suficienți sau chiar mai mulți, de ce sistemul nu funcționează la nivelul așteptărilor?
Reformele propuse și obstacolele de la fața locului
Bolojan a făcut apel la responsabilitatea partidelor și a instituțiilor din domeniul educației pentru a colabora sincer și pentru a implementa reforme reale. În discursul său a sugerat că „daunele nu vor fi remediate doar cu vorbe” și că reformele trebuie să fie prioritatea numărul unu, dacă se dorește îmbunătățirea sistemului. Cu toate acestea, experiența recentă arată că orice schimbare majoră în domeniu se lovește de rezistență birocratică, interese obscure și o infrastructură perimată.
Un alt aspect menționat de oficial a fost necesitatea formării și motivării constante a cadrelor didactice, precum și a atragerii tinerilor talentați în sistem, pentru a ridica standardele educației din România. În condițiile în care multe școli se confruntă cu lipsa echipamentelor, condițiile de învățare precare și salariile insuficiente, aceste obiective par a fi departe de realizare în viitorul apropiat.
În timp ce guvernul încearcă să calmeze spiritele oferind promisiuni legate de reforme și de creșteri incremental de buget, opoziția rămâne critică și cere soluții concrete. În aceste condiții, dezbaterile din Parlament continuă, iar viitorul sistemului de învățământ depinde, în mare măsură, de voința politică de a face schimbări reale și de a investi în resursa cea mai valoroasă a României: tinerii și educația lor.
