Conform Digi24: Curtea de Apel București a decis miercuri ca Horațiu Potra să rămână în arest la domiciliu, respingând astfel cererea acestuia de a scăpa de măsura preventivă. Instanța a motivat că măsura este legală și temeinică, dispunând o nouă verificare nu mai târziu de 60 de zile. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
ACTUALIZARE 12:20
Curtea de Apel București îl menține pe Horațiu Potra în arest la domiciliu. Decizia instanței poate fi contestată.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpatul Potra Horaţiu. Menţine măsura preventivă a arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul Potra Horaţiu până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, conform informațiilor furnizate de Curtea de Apel București.
Știrea inițială
Horațiu Potra, considerat liderul mercenarilor din dosarul penal, a fost inițial încarcerat până în luna iunie, când judecătorii au decis plasarea sa în arest la domiciliu. De atunci, a încercat în repetate rânduri, fără succes, să obțină eliberarea completă.
Dosarul în care Horațiu Potra, Călin Georgescu și alți apropiați sunt acuzați de tentativă la lovitură de stat a trecut de etapa camerei preliminare printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție la începutul lunii august.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false.
În același dosar, Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și efectuarea fără drept a oricăror operațiuni cu articole pirotehnice.
Acuzațiile procurorilor în dosarul de tentativă la lovitură de stat
Dosarul, deschis de procurorii Parchetului General, vizează evenimente petrecute în luna decembrie 2024. Horațiu Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic în timp ce se deplasau spre București.
Procurorii au pus în evidență o întâlnire desfășurată pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din județul Ilfov. La această întâlnire, Călin Georgescu și Horațiu Potra ar fi pus la punct un plan menit să deturneze un protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. La întâlnire au participat, pe lângă Potra și Georgescu, și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu, precum și o altă persoană pe nume Sechilă.
După această întâlnire, Călin Georgescu ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, transmițându-i că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Procurorii susțin că această întâlnire, coordonată de Georgescu, a reprezentat o pregătire pentru „evenimente destabilizatoare” menite să genereze „haos și nesiguranță”.
Procurorii au indicat că un protest, cerut inclusiv de Georgescu într-o apariție televizată, ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Manifestanții ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”.
Planul de „operațiune paramilitară de destabilizare națională”
Conform acuzațiilor procurorilor, acest protest ar fi trebuit deturnat prin acte de violență. Horațiu Potra ar fi avut rolul de a aduna persoane pentru a participa la protest, inclusiv mercenari care aveau asupra lor arme. 20 dintre aceștia au fost trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra.
Procurorii subliniază că mercenarii lui Potra ar fi fost înarmați cu materiale pirotehnice de mare putere și aveau asupra lor un număr semnificativ de obiecte periculoase. Aceștia ar fi avut sarcina de a „crea un climat de teroare” în cadrul protestului, unde susținătorii lui Georgescu urmau să ceară reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Procurorii au calificat aceste acțiuni drept o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.
Surse judiciare au explicat pentru Digi24.ro că „Grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice se comportă frecvent într-un mod care duce la consecințe dezastruoase, nedorite sau neanticipate de membrii grupului. Rezultatul este subliniat aici pentru a facilita diagnosticarea. Orice dezastru al mulțimii (de obicei cu mai mult de un mort) implică un anumit tip de panică (dezorganizare)”.
Sursa: Digi24
