Conform Descopera: Dezbatere aprinsă despre data erupției Vezuviului
Data exactă la care vulcanul Vezuviu a devastat orașele romane, inclusiv Pompeii, este din nou subiect de dezbatere intensă printre cercetători. Dacă mult timp 24 august 79 d.Hr. a fost considerată data certă, pe baza unei scrisori a lui Pliniu cel Tânăr, noi dovezi arheologice și analize recente indică spre toamnă, stârnind noi discuții.
Hainele victimelor, un indiciu nou în puzzle-ul istoric
O echipă de cercetători de la Universitatea din Valencia a examinat mulaje ale victimelor din Pompeii, descoperind urme de țesături din lână la cel puțin patru dintre acestea. Această analiză, prezentată recent într-un congres internațional, dar încă nepublicată într-o revistă științifică evaluată inter pares, reaprinde speranța că ar putea clarifica momentul exact al cataclismului. Faptul că victimele purtau haine groase din lână, un material specific anotimpurilor mai reci, pare greu de împăcat cu o erupție în plină vară, când temperaturile în zona Golfului Napoli erau ridicate.
Pliniu cel tânăr și controversele legate de scrisoarea sa
Data de 24 august provine dintr-o versiune medievală a scrisorii pe care Pliniu cel Tânăr, martor al erupției, a trimis-o istoricului Tacitus. Deși originalele s-au pierdut, copiile realizate în Evul Mediu prezintă uneori date diferite, alimentând de mult timp discuțiile. În ultimele decenii, descoperirile din Pompeii au înclinat tot mai mult balanța spre o dată din toamnă. În 2018, o inscripție descoperită într-o locuință din Pompeii, scrisă cu cărbune, menționa data de 17 octombrie în calendarul modern, un argument puternic împotriva datei de august.
Alte dovezi care susțin o erupție în toamnă includ prezența unor fructe de sezon, precum nuci și smochine uscate, și recipiente cu vin în proces de fermentare, specific perioadei de după recoltarea strugurilor. Un studiu publicat în 2022 în Earth-Science Reviews a propus 24-25 octombrie 79 d.Hr. ca interval cel mai probabil, o opinie susținută și de Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV).
Lâna, un material comun, dar nu o dovadă definitivă
Cercetătorii de la Valencia au analizat mulajele victimelor, o metodă dezvoltată de arheologul Giuseppe Fiorelli în secolul al XIX-lea, care presupune umplerea spațiului rămas în cenușa întărită cu ipsos pentru a conserva forma corpului și, uneori, detalii ale hainelor. Identificarea urmelor de lână, tunicile și mantii, ridică întrebări. Totuși, experții atrag atenția că lâna era un material des folosit în lumea romană, fiind rezistent, accesibil și nu neapărat rezervat perioadelor reci. De asemenea, hainele groase ar fi putut oferi protecție împotriva cenușii și gazelor fierbinți eliberate în timpul erupției.
Niciunul dintre aceste elemente, luat izolat, nu poate stabili cu certitudine data erupției. Împreună, însă, ele conturează o imagine mai greu de împăcat cu o erupție în mijlocul verii. Dezbaterea continuă, cu unele interpretări ale monedelor romane găsite la Pompeii fiind contestate, iar textul lui Pliniu cel Tânăr, deși crucial, bazându-se pe copii medievale cu potențiale erori. Astfel, cele 24-25 octombrie rămân o ipoteză solidă, susținută de multiple dovezi, dar data exactă a catastrofei nu este încă unanim acceptată.
Sursa: Descopera
