Poluanții eterni, substanțe chimice omniprezente în mediul nostru, pot avea un cost de peste 1.700 de miliarde de euro pentru Uniunea Europeană până în anul 2050, dacă nu se vor adopta măsuri ferme pentru controlul și eliminarea lor. Afirmația apare într-un raport recent comandat de Comisia Europeană, care avertizează asupra impactului profund al acestor compuși asupra sănătății publice și economiei unice. Aceasta insuflă un semnal de alarmă cu privire la riscul reprezentat de poluanți precum PFAS, considerați “poluanți eterni” datorită stabilității lor chimice, ce persistă în mediu și în organismul uman pentru generații întregi.
Impactul sănătății și costurile economice ale PFAS
Poluanții perfloriți și perfluorați, cunoscuți sub termenul generic PFAS, sunt folosiți intens în diverse industrii: de la producția unor echipamente electronice și textile, până la fabricarea recipientelor de fast-food și a materialelor de protecție împotriva focului. Acești compuși sunt recunoscuți pentru rezistența lor la degradare, însă și pentru periculozitatea lor gravă pentru sănătate. Studiile relevă că expunerea la PFAS este legată de afecțiuni precum cancerul, probleme de fertilitate, disfuncții hormonale și chiar boli cardiovasculare.
Raportul recent indică faptul că dacă situația nu va fi gestionată în mod eficient, impactul financiar asupra economiei europene va fi colosal. Se estimează că între costurile medicale, de recuperare și de remediere a mediului, pierderile vor atinge aproape 1.700 de miliarde de euro în următorii 27 de ani. “Sunt costuri pe care nu ni le putem permite”, a declarat un reprezentant al Comisiei Europene, subliniind necesitatea unor măsuri de restricție și eliminare rapidă a acestor substanțe.
Măsuri europene pentru limitarea poluanților eterni
Uniunea Europeană a început încă din anul 2009 implementarea unui cadru legislativ pentru reducerea expunerii la PFAS, însă eforturile nu au fost suficiente pentru a stopa complet riscul. Ultimele propuneri includ restricții stricte asupra utilizării acestor substanțe în anumite industrii și impunerea unor standarde riguroase de monitorizare a mediului și a alimentelor.
În plus, pilele de cercetare și inovare a vânturat rapid în direcții alternative de utilizare a tehnologiilor fără aceste substanțe periculoase. În contextul în care unele state membre au început deja să elimine treptat utilizarea PFAS în anumite domenii, Uniunea Europeană vizează să devină un model pentru combaterea poluării persistente, dar pașii rămân încă insuficienți pentru a reduce riscul la nivelul optim.
Perspectiva viitoare și rolul fiecăruia
Autorii raportului atrag atenția că, dacă nu se vor intensifica eforturile, costurile ce vor trebui suportate și în următorii ani vor fi și mai mari. În acest context, rolul autorităților naționale, precum și cel al industriei și al consumatorilor, devine crucial. În momentul de față, campaniile de conștientizare și măsurile de prevenție sunt privite ca fiind prioritare pentru reducerea expunerii populației la aceste substanțe.
Ultimele evoluții indică o schimbare în abordarea Europeană, dar unele provocări persistă. În vreme ce fondurile europene sunt direcționate în cercetare și în procesul de eliminare a PFAS, specialiștii avertizează că soluțiile eficiente vor necesita timp și un angajament comun, pe termen lung. Dincolo de costuri, sănătatea populației și asigurarea unui mediu sigur pentru generațiile viitoare rămân principalele motivații pentru acțiune rapidă și coordonată.
