Polonia a adoptat joi o lege controversată care limitează asistenta socială pentru refugiații ucraineni, arătând o schimbare bruscă de ton într-un context în care țara a fost una dintre cele mai puternice susținătoare ale Ucrainei în timpul invaziei rusești. Măsura, aprobată la sfârșitul lunii ianuarie, a generat dezbateri aprinse atât în rândul organizațiilor pentru drepturile omului, cât și în societatea civilă, accentuând totodată tensiunile din spațiul public polonez cu privire la gestionarea crizei refugiaților.
Restricții stricte pentru refugiați după patru ani de solidaritate
Potrivit noii legislații, beneficiile sociale, accesul la servicii medicale, drepturile de ședere și posibilitatea de a urma cursuri școlare în Polonia vor fi limitate pentru refugiații care sosesc după 2022. Doar anumite categorii vulnerabile, precum copiii, victimele violenței sau persoanele aflate în condiții de locuire colectivă, vor mai putea beneficia de sprijinul special de asistență medicală. Reprezentanții guvernului susțin că, după mai bine de patru ani de sprijin acordat refugiaților, situația este acum mai stabilă, iar aceste măsuri reprezintă un pas spre garantarea unei integrări progresive și sustenabile.
Adam Szlapka, purtător de cuvânt al guvernului polonez, a explicat că „după patru ani, situația este mai stabilă” și că „aceste reglementări extraordinare pot fi eliminate treptat și putem trece de la soluții temporare la unele sistemice.” În același timp, sprijinul pentru cazare și hrănire va fi restricționat pentru grupurile considerate deosebit de vulnerabile, continuând totodată finanțarea pentru elevii ucraineni doar până la sfârșitul anului universitar și păstrând protecția refugiaților cel puțin până în martie 2024.
Reacții și critici din partea comunității internaționale
Decizia autorităților poloneze nu a fost primită fără rezerve. Organizațiile pentru drepturile omului și ONU au avertizat asupra impactului asupra civiliilor ucraineni, evidențiind că, „în 2025, a fost cel mai mortal an pentru civilii din Ucraina de la începutul invaziei” și că „niciuna dintre zonele Ucrainei nu este sigură, iar 10,8 milioane de oameni încă necesită asistență umanitară.” Purtătoarea de cuvânt a filialei poloneze a Înaltului Comisar pentru Refugiați a subliniat că situația din Ucraina rămâne critică, iar riscurile asupra civililor nu s-au diminuat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la termenii unei retrageri totale a sprijinului în Polonia.
Legislația propusă și adoptată în Polonia survine într-un context de scădere a sprijinului public. Potrivit unui sondaj recent, doar 48% dintre polonezi aprobă în mod deschis sprijinul pentru refugiați, în timp ce 46% se opun. În fața acestei realități, președintele Karol Nawrocki a afirmat că nu intenționează să semneze legi de acest gen și a criticat modul în care eforturile Guvernului față de Ucraina nu au fost percepute și înțelese corect de către opinia publică: „Polonezii simt că efortul nostru, asistența noastră multifațetată acordată Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, nu a fost apreciată sau înțeleasă în mod corespunzător.”
Reflectarea unui peisaj complex
Deși oficialii polonezi încearcă să justifice măsurile ca fiind adaptări necesare în contextul unei situații din ce în ce mai complexe, critici ferme se adună atât din interiorul, cât și din exterior. Expertiza internațională și organizațiile pentru drepturile omului avertizează că reducerile de sprijin pot avea consecințe grave pentru civilii ucraineni aflați încă departe de reașezare, iar percepția publicului polonez continuă să fie fragmentată în privința rolului pe care țara trebuie să-l aibă în gestiunea crizei umanitare. În timp ce Polonia revine asupra angajamentului său de solidaritate, scena internațională urmărește cu atenție evoluția situației, în contextul în care Ucraina continuă să înfrunte războiul, iar refugiații se află în continuare în centrul unei cronici a suferinței și rezilienței.
