Societate

Polistiren în prim-plan: Ce ascund fragmentele

Polistiren în prim-plan: Ce ascund fragmentele

Conform Mediafax: Ambasada Rusiei neagă implicarea în incidentele cu drone și acuză România de „punere în scenă”

Reprezentanții Ambasadei Federației Ruse la București au declarat, conform unor publicații rusești preluate de agenția de stat TASS, că bucățile de polistiren prezentate de Ministerul Afacerilor Externe al României drept dovezi ale originii rusești a dronelor ar fi fost insuficiente pentru a demonstra vreo legătură cu Federația Rusă. Diplomații ruși susțin că incidentele ar fi fost o „punere în scenă”, în care Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”, fără însă a prezenta dovezi concrete în sprijinul acestei acuzații. Aceste afirmații vin în contradicție directă cu comunicatul MAE de pe 27 iulie, care preciza că investigațiile Parchetului General au confirmat proveniența rusească a componentelor dronelor doborâte.

MAE confirmă proveniența rusească, după fragmente de dronă

Ministerul român de Externe a comunicat pe 27 iulie, în urma convocării ambasadorului Vladimir Lipaev, că diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronelor distruse pe teritoriul României. Aceste investigații, derulate de Parchet, au confirmat oficial că respectivele componente sunt de proveniență rusească, atribuind Federației Ruse responsabilitatea pentru incidentele din perioada 24-26 iulie. În urma acestor evenimente, un membru al Ambasadei Rusiei a fost declarat „inacceptabil” și obligat să părăsească țara, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări.

Seria de incidente a debutat pe 24 iulie, când o dronă a fost detectată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, pătrunzând în spațiul aerian românesc. Un avion F-16 românesc a doborât ținta deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău. A doua zi, pe 25 iulie, o nouă pătrundere neautorizată în spațiul aerian românesc, în zona frontierei cu Ucraina, a dus la doborârea unei alte drone de către două avioane F-16. Pe 26 iulie, o a treia dronă a fost doborâtă de un F-16 român în apropierea localității Sulina, în interiorul apelor teritoriale ale României. La o zi distanță, pe 27 iulie, o altă dronă a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, traversând ulterior înapoi spre Ucraina.

Declarații rusești controversate, susținute anterior de Lipaev

Afirmațiile din presa rusă sunt în linie cu declarațiile ambasadorului Vladimir Lipaev din 27 iulie, când a calificat protestul României drept o „punere în scenă propagandistică” și a susținut că Bucureștiul nu i-ar fi oferit parametri tehnici de zbor suficienți pentru identificarea dronelor. Rusia a negat la acel moment trimiterea intenționată de drone către obiective de pe teritoriul României. Cu toate acestea, poziția oficială română, exprimată de MAE, a rămas fermă: trei drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, iar fragmentele examinate în cadrul anchetei au fost identificate ca fiind de proveniență rusească.

Disputa nu a rămas doar la nivel bilateral. Serviciul European de Acțiune Externă a convocat însărcinatul cu afaceri al Rusiei pe 28 iulie, iar Comisia Europeană a condamnat public încălcarea spațiului aerian românesc, referindu-se la aparatele implicate drept drone rusești și calificând incidentele drept o escaladare gravă. Sprijinul pentru România a fost, de asemenea, exprimat de către Bruxelles. Incidentele din iulie nu sunt primele în care autoritățile române au identificat aparate rusești pe teritoriul național. Pe 29 mai, o dronă militară a explodat pe un bloc din Galați, provocând distrugeri și rănirea a două persoane, ancheta tehnică identificând fragmentele ca aparținând unei drone rusești de atac tip Geran-2.

Tensiunile diplomatice au crescut și după decizia României de a expulza un angajat al Ambasadei Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat acuzațiile Bucureștiului drept nefondate și a anunțat că măsura va primi un „răspuns adecvat”. Pe 6 august, Ministerul rus de Externe a precizat că Moscova nu intenționează să-și recheme ambasadorul din România pentru consultări, dar a reiterat că expulzarea diplomatului rus va avea un răspuns, fără a detalia forma acestuia.

Sursa: Mediafax