Autostrăzile și drumurile naționale din jurul Bucureștiului, esențiale pentru mobilitatea sezonieră și pentru siguranța traficului în timpul iernii, sunt deszăpezite de firme cu conexiuni politice sau cu trecut controversat, în timp ce infrastructura critică pentru intervenție rămâne, practic, inexistentă. În timp ce temperaturile coboară și nămeții se formează, sistemul de întreținere rutieră la cârma CNAIR pare să funcționeze după reguli nepotrivite, în timp ce resursele reale pentru intervenția rapidă lipsesc cu desăvârșire.
Contracte favorizate și lipsa de experiență în domeniu
Valoarea totală a acordurilor-cadru semnate de către CNAIR pentru deszăpezirea rețelei rutiere din jurul capitalei se ridică la aproape 75 de milioane de euro, o sumă semnificativă pentru un sistem despre care specialiștii avertizează că nu dispune de centre de întreținere adecvate. În mare parte, firmele câștigătoare ale acestor contracte sunt controlate de apropiați ai liderilor PSD sau vin din domeniul agriculturii, precum cultivatorii de orez, fapt ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și competenței acestor operări.
Un exemplu elocvent este cazul lotului din zona Secției de Drumuri Naționale Alexandria, unde licitația pentru deszăpezire a fost inițial anulată din cauza ofertelor considerate inadmisibile, după care a fost reluată și atribuită în octombrie 2025 societății Clean Prest Activ SRL. Aceasta, de fapt, este noua denumire a Dancor Cleaning, o companie asociată în trecut cu afaceri făcute de apropiați ai liderilor locali PSD, precum familia Ciocan. În pofida controverselor, firma a obținut contractul pentru peste 8 milioane de euro, în condițiile în care firma a schimbat denumirea după multiple probleme legate de transparență și control politic.
Subcontractorii și capcanele logistice ale sistemului
Se pare că principalele operațiuni de deszăpezire nu sunt realizate de companiile mari și specializate, ci de firme fără experiență în domeniu, unele cu cifre de afaceri modeste. Potrivit unor surse, aceste companii, precum Agro Trans Nimi sau Iri Com Market, sunt specializate în alte domenii, precum agricultura sau comerț, dar au fost angajate pentru deszăpezire datorită unor proceduri accelerate, în contextul „urgentului” sezon de iarnă. Angajamentele care în mod normal ar trebui să asigure intervenții rapide și eficiente sunt astfel compromise, iar utilajele deținute de aceste firme sunt, de multe ori, defecte sau insuficiente.
Această practică a dus, de asemenea, la situații în care utilajele CNAIR trebuie să preia treaba subcontractorilor cu defecte neinlocuibile sau în reparație, ceea ce prelungeste timpii de răspuns și menține pe poziție un sistem ineficient. În plus, lipsa unui centru de coordonare pentru intervențiile de urgență pentru întreaga regiune de nord a Bucureștiului a făcut ca reacțiile rapide să devină impossibile în cazul ninsorilor puternice sau a poleiului.
Infrastructura critică în stadiu de jar
Situația cu adevărat alarmantă se înregistrează în cazul autostrăzii de Centură a Bucureștiului (A0), cea mai nouă investiție în infrastructura capitalei, despre care specialiștii avertizează că funcționează în mod de avarie. Segmentul principal lipsit de un Centru de Întreținere și Coordonare funcțional, blocat pe Tronsonul Dragomirești – Corbeanca, face ca utilajele de deszăpezire să fie mobilizate în mod improvisat și ineficient.
CNAIR recurge la mutarea utilajelor de pe A3 în timp ce subcontractorii „repară” sau înlocuiesc utilaje defecte, dovedind lipsa de coordonare și planificare. Toate aceste practici, în condițiile în care standardele de reacție trebuie să fie rapide și eficiente, sporesc riscul de formare a poleiului și a „capcanelor de gheață” periculoase pentru toate categoriile de vehicule.
Perspective și provocări
În ciuda alarmei tot mai mari privind lipsa de resurse și de capacitate administrativă a CNAIR, contractele pentru deszăpezire continuă să fie atribuite după criterii deficitare, deseori sub presiunea timpului și fără o evaluare serioasă a experienței operatorilor. La orizont, rămâne întrebarea dacă sistemul va reuși în condițiile celor mai dureroase situații de iarnă sau dacă, în realitate, vor rămâne doar promisiuni și improvizație, la fel ca și în cazul administrării flotei de utilaje și a infrastructurii de intervenție. În timp ce drumurile din jurul Bucureștiului tremură sub greutatea ninsorii, întrebarea critică pentru autorități și compania de management devine dacă vor realiza în cele din urmă că pentru o iarnă sigură e nevoie de transparență, experiență și resurse reale, nu de contracte sau relații politice.
Sursa: Buletin.de
