Conform Economistul.ro: PNRR-ul a impus închiderea capacităților pe cărbune, dar nu a finanțat direct centralele pe gaze de la Turceni și Ișalnița
România riscă să rămână cu un deficit energetic semnificativ, în ciuda angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Planul stipula retragerea a 3.780 MW din capacități pe cărbune până în 2025, dar centralele pe gaze noi, menite să înlocuiască aceste unități, însumează doar 1.325 MW și nu sunt încă date în funcțiune. Situația financiară a proiectelor de noi centrale pe gaze indică o depășire considerabilă a costurilor inițiale, precum și o subfinanțare din partea asociaților.
Situația capacităților pe cărbune și înlocuirea lor
În baza PNRR, România a trebuit să retragă din funcțiune capacități pe cărbune în valoare de 1.695 MW până la finalul anului 2021. Acestea includ grupul Turceni 3 (330 MW), Ișalnița 8 (315 MW) și cinci grupuri de la Mintia (1.050 MW), care funcționau pe lignit și huilă. Ulterior, până la sfârșitul anului 2022, au mai fost retrase încă 660 MW din capacitățile pe lignit de la Rovinari 3 și Turceni 7, aducând totalul cumulat la 2.355 MW.
Ținta inițială, programată pentru 2025, prevedea retragerea a 3.780 MW din capacitățile pe cărbune. Această țintă includea și grupuri suplimentare de la CE Oltenia, Govora și Craiova. Pe termen lung, până în 2032, programul de decarbonare viza eliminarea integrală a peste 4.920 MW de capacități pe lignit și huilă.
În paralel cu retragerea capacităților pe cărbune, au fost planificate noi centrale pe gaze. Pentru grupurile pe lignit de la Ișalnița (Ișalnița 7 și 8), cu o putere de 630 MW, trebuia construită o centrală CCGT Ișalnița de 850 MW. Pentru grupurile pe lignit de la Turceni, se prevedea o centrală CCGT Turceni de 475 MW. Cele cinci grupuri de la Mintia, cu o putere de 1.050 MW, trebuiau înlocuite cu o centrală nouă pe gaze la Mintia, estimată la peste 1.700 MW.
Creșterea costurilor și diferența de finanțare
Proiectele celor două centrale pe gaze ale CE Oltenia, Turceni și Ișalnița, au înregistrat o creștere semnificativă a costurilor. Costul inițial al proiectului Turceni era de aproximativ 1,663 miliarde lei, cu un grant UE de 831,46 milioane lei, lăsând o contribuție de aproximativ 831,46 milioane lei din partea asociaților. Ulterior, costul licitației a ajuns la aproximativ 2,68 miliarde lei, o diferență de peste 1 miliard lei.
Pentru proiectul Ișalnița, costul inițial eligibil era de 2,51 miliarde lei, cu un grant UE de 1,259 miliarde lei, necesitând o contribuție de aproximativ 1,25 miliarde lei din partea asociaților. Costul estimat la ultima licitație a crescut la 3,75 miliarde lei, adică o diferență de peste 1,24 miliarde lei.
În total, pentru cele două proiecte, costul cumulat a crescut de la aproximativ 4,17 miliarde lei la peste 6,43 miliarde lei. Granturile europene au rămas la valorile inițiale, determinând o necesitate suplimentară de peste 2 miliarde lei din partea asociaților doar pentru acoperirea scumpirilor.
Lipsa finanțării PNRR pentru centralele noi pe gaze
Un aspect crucial al situației este faptul că PNRR a conținut obligații ferme și termene stricte pentru închiderea capacităților pe cărbune, dar nu a alocat fonduri directe pentru construirea centralelor pe gaze care să le înlocuiască. Finanțarea acestor noi capacități a rămas dependentă de Fondul pentru Modernizare, contribuțiile partenerilor privați și credite bancare.
Contractul de finanțare pentru Turceni a fost semnat în iulie 2023, iar cel pentru Ișalnița în februarie 2024. Cu toate acestea, până la începutul anului 2026, niciuna dintre centralele pe gaze nu intrase efectiv în construcție. Termenul inițial de punere în funcțiune era 2026, dar un termen realist, în cazul în care lucrările ar începe în 2026, ar fi 2029–2030.
Un proiect de lege adoptat de Senat la 4 august 2026 stipulează că nicio capacitate pe lignit sau huilă nu poate fi retrasă înainte ca înlocuitorul să fie pus în funcțiune și să asigure aceeași putere disponibilă. Această prevedere ar putea bloca închiderea altor capacități pe cărbune până la finalizarea centralelor pe gaze, care încă se confruntă cu întârzieri și subfinanțare.
Sursa: Economistul.ro
