Conform Romania-insider.com: Partidele național-liberale (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu noua Lege a Integrității, adoptată recent de Parlament. Motivul invocat de cele două formațiuni politice este încălcarea principiului constituțional care interzice aplicarea retroactivă a legii.
Această lege reprezintă un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Neîndeplinirea acestei condiții până la data de 31 august ar putea duce la pierderea unei grant de 771 de milioane de euro, fonduri europene destinate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).
Controverse legislative și termene critice
Într-un demers ce tensionează relațiile politice, PNL și USR contestă o amendă adoptată la inițiativa Partidului Social Democrat (PSD). Această prevedere stipulează că aleșii locali sancționați anterior pentru conflict de interese își vor pierde mandatele odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Problema ridicată de opoziție este că, la momentul producerii faptelor pentru care au fost sancționați, legislația în vigoare nu prevedea o astfel de sancțiune.
Conform argumentelor PNL și USR, această măsură contravine articolului 15 din Constituția României. Acest articol stabilește că legile sunt aplicabile doar situațiilor viitoare, cu excepția prevederilor penale mai favorabile acuzatului.
Impactul asupra fondurilor europene
Amendamentul contestat este strâns legat de cazul primarului municipiului Timișoara, Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate (ANI) a stabilit că acesta s-ar fi aflat în conflict de interese, o decizie confirmată ulterior și de instanțele de judecată. Problema a apărut după ce primarul ar fi aprobat un document de urbanism ce viza un consilier local care îi împrumutase anterior bani în timpul unei campanii electorale.
Ca răspuns la acțiunea PNL și USR, PSD a acuzat pe 6 august cele două formațiuni politice că pun în pericol grantul de 771 de milioane de euro din fonduri MRR. Social-democrații susțin că sesizarea CCR ar putea împiedica România să respecte termenul limită de 31 august pentru îndeplinirea acestui jalon de reformă. Totuși, PSD nu a abordat direct argumentul opoziției privind posibila neconstituționalitate a amendamentului prin aplicarea retroactivă a sancțiunilor.
Curtea Constituțională va analiza acum dacă prevederile contestate sunt conforme cu legea fundamentală. Decizia CCR va avea un impact direct asupra posibilității ca legislația să fie promulgată la timp pentru îndeplinirea angajamentului României în cadrul MRR.
CCR va determina dacă dispozițiile contestate respectă Constituția. Hotărârea sa va fi cea care va decide dacă legislația poate fi promulgată la timp pentru ca România să își îndeplinească angajamentul din cadrul MRR.
Sursa: Romania-insider.com
