Conform Economica: Negocieri eșuate pentru legea salarizării unitare
Negocierile pentru legea salarizării unitare la nivelul sectorului public au eșuat oficial, principalul vinovat fiind desemnat Partidul Social Democrat (PSD). Acuzațiile vin din partea ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care susține că PSD a condus Ministerul Muncii timp de patru ani și jumătate din perioada PNRR, fără a prezenta un proiect concret sau a iniția consultări cu partenerii sociali.
Promisiuni neîndeplinite și inechități
Pîslaru a declarat că, deși a preluat mandatul în aprilie, nu a reușit să obțină o „minune” în privința acestui subiect complex. Proiectul prezentat de el s-a bazat pe constrângerile bugetare și pe angajamentul României de a respecta disciplina financiară. Acesta a subliniat problemele de echitate cauzate de Legea 153/2017, care nu a fost implementată decât în proporție de 60%, generând noi inechități prin legi speciale și amendamente punctuale.
„La sfârşitul anului 2016, când încă eram ministru, sindicatele au fost amăgite să accepte o variantă de lege cu un cost de 50 miliarde lei, pentru a nu trece proiectul la care lucrasem, în guvernul tehnocrat, timp de mai bine de 7 luni – proiect care, după consultările cu Ministerul Finanțelor, era limpede că nu putea depăși 32 miliarde lei buget”, a explicat ministrul interimar.
Pnrr și suma pierdută
Reforma salarizării este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), României fiindu-i alocate 770 de milioane de euro condiționat de implementarea acesteia. Dragoș Pîslaru a detaliat cum PSD, preluând Ministerul Muncii în noiembrie 2021, a amânat discuțiile pe motiv de buget și presiuni sindicale, anunțând reluarea discuțiilor după alegerile din 2024. Demnitarul a menționat că, înainte de plecarea sa, a lăsat un proiect semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei, depășind posibilitățile bugetare. În paralel, PSD a promis majorări salariale semnificative pentru sectoarele educației și sănătății.
Ministrul interimar a subliniat că mandatul său nu a avut miză politică, ci a vizat implementarea unui jalon important din PNRR. Deși a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, valoarea inițială de 8 miliarde de lei nu a putut fi menținută din cauza așteptărilor sindicale și a condiționărilor tehnice. Acesta a acuzat o „asasinare politică” din partea PSD după ce a prezentat o grilă pentru demnitari.
Buget, cereri sindicale și percepția UE
După consultări formale, Pîslaru a stabilit, în colaborare cu Comisia Europeană, un buget maxim de 12,1 miliarde de lei, care necesita măsuri de reducere a cheltuielilor pentru a fi compensată diferența față de cele 8 miliarde inițiale. Cu toate acestea, cererile sindicale depășeau 27 de miliarde de lei. Proiectul viza echilibrul între ce își permite țara și necesitățile de rezolvare a inechităților, nu o politică de creșteri salariale nefundamentate.
După evaluarea Moody’s din 7 august, care a plasat România la limită pentru a evita retrogradarea ratingului de țară, a intervenit o schimbare de percepție privind bugetul maxim accesibil. Bugetul alocat educației este de 3,3 miliarde de lei, iar sănătății de 2,9 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate din bugetul total propus.
Ministrul interimar a descris reacțiile sindicatelor din educație și sănătate ca fiind „virulente și, pe alocuri, violente”. A menționat că unii lideri sindicali au declarat că nu îi interesează de unde se scot banii, iar alții au afirmat că au deja acorduri cu PSD, AUR, UDMR și minoritățile, considerând aceasta o formă de șantaj. Pîslaru a criticat nepăsarea față de alte categorii de angajați publici, mai puțin numeroase și cu sindicate mai puțin puternice, și a subliniat că unele nemulțumiri, precum cele din cultură, sunt îndreptățite.
România pierde nu doar 770 de milioane de euro din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public, afectând profesorii, medicii, personalul sanitar, militarii și toți cei care servesc interesul public.
Sursa: Economica
