Conform Digi24: Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie (FNME), a avertizat miercuri, într-o intervenție la Digi24, că România riscă să se confrunte cu probleme serioase în asigurarea energiei dacă se continuă cu reducerea accelerată a capacităților pe cărbune. El a subliniat importanța menținerii unor grupuri pe cărbune în funcțiune pentru a garanta stabilitatea Sistemului Energetic Național, până la dezvoltarea unor noi capacități de producție.
Dependența de noi proiecte energetice
Potrivit oficialului, siguranța energetică pe termen lung a țării depinde de finalizarea unor proiecte majore, precum reactoarele 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. „Până nu vom face reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, nu vom avea energie stabilă”, a declarat Pîrvulescu, accentuând necesitatea unei planificări strategice pe termen lung în sectorul energetic. Aceste noi capacități sunt văzute ca fiind esențiale pentru a compensa pierderea capacităților tradiționale și pentru a asigura un flux constant de energie electrică.
Critici la adresa politicii energetice
Pîrvulescu a criticat ferm politica actuală de închidere rapidă a centralelor pe cărbune, considerând-o a fi una pripită și lipsită de o viziune clară asupra surselor alternative care să suplinească deficitul creat. El a argumentat că menținerea unor grupuri energetice pe cărbune, chiar și la un nivel redus de operare, este o măsură necesară pentru a preveni instabilitatea în Sistemul Energetic Național.
Această instabilitate ar putea apărea în special în perioadele de vârf de consum sau în condiții meteo nefavorabile, când producția din surse regenerabile este limitată. Decizia de a elimina rapid capacitățile pe cărbune, fără a avea deja implementate și funcționale alternative viabile și la scară largă, ar putea crea breșe semnificative în alimentarea cu energie.
Federația Națională Mine Energie susține că tranziția energetică trebuie realizată într-un ritm sustenabil, care să ia în considerare capacitatea reală a economiei de a susține și integra noi tehnologii, dar și necesitatea acoperirii consumului curent. Aceasta implică o mai bună sincronizare între închiderea unităților vechi și punerea în funcțiune a celor noi, fie ele nucleare, regenerabile sau alte surse pe care România le-ar putea dezvolta.
Declarațiile lui Dumitru Pîrvulescu vin într-un context în care România, ca multe alte state europene, se confruntă cu provocări legate de securitatea energetică, volatilitatea prețurilor și presiunea de a decarboniza economia. Sublinierea rolului centralelor nucleare ca sursă de energie stabilă, alături de nevoia de a nu abandona complet resursele tradiționale până la consolidarea celor noi, reflectă o preocupare directă pentru funcționarea optimă a rețelei energetice naționale.
Sursa: Digi24
