Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea amenință cu luări de poziție în Parlamentul European, într-un context tensionat legat de acuzațiile formulate împotriva Comisiei Europene în legătură cu cenzura online și implicarea în procesul electoral din România pentru alegerile din 2024. Într-o postare recentă pe Facebook, juristul și politicianul anunță intenția de a demara interpelări și rezoluții menite să sancționeze ceea ce el consideră a fi “comportament anti-democratic” din partea instituțiilor europene, în contextul unei relatări din presa internațională care critică practicile UE.
Contextul recent al atacurilor asupra instituțiilor europene
Raportul legislativului Statelor Unite a fost un moment de criză pentru punctele de vedere ale Uniunii Europene în privința libertății de exprimare și a neutralității în procesul electoral. Acuzațiile aduse Comisiei Europene vizează, în principal, politicile de cenzură online și implicarea în mod perceput în procesul electoral românesc, aspect deosebit de sensibil în perioada preelectorală. Aceasta a fost percepută de unii actori politici și experți ca o încercare a Bruxelles-ului de a-și impune viziuni unilaterale asupra dezbaterilor democratice din statele membre, în special în România, unde scena politică este încă turbulentă și fragilă.
Gheorghe Piperea și declarațiile sale
În acest climat tensionat, Gheorghe Piperea, care și-a anunțat intenția de a se retrage din politică la sfârșitul anului 2025, a luat poziție fermă și tranșantă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, juristul afirmă: “Vom demara interpelări și rezoluții în Parlamentul European menite să sancționeze comportamentul anti-democratic al unor instituții, dacă aceste acuzații se dovedesc a fi adevărate”. Acest avertisment vine pe fondul unei perceptii crescânde că intervențiile Uniunii Europene în chestiuni interne, precum alegerile din România, devin din ce în ce mai invazive și pot submina suveranitatea statului român.
Contextul politic românesc și reacțiile naționale
Reacția lui Piperea se înscrie într-un peisaj politic deja tensionat, în care partidele naționale și reprezentanții civici privesc cu suspiciune și reticență orice formă de influență externă în procesul electoral și în gestionarea libertății de exprimare în România. În ultimii ani, adversarii politici și comentatorii independenți avertizează despre o apropiere a Bruxelles-ului de elitele locale care ar putea duce la limitarea drepturilor democratice fundamentale, sub pretextul combaterii dezinformării sau a protejării valorilor europene.
De la începutul anului, mai mulți politicieni și experți autohtoni au criticat modul în care UE și instituțiile sale gestionează dezinformarea digitală, acuzate uneori că vizează să taie accesul la informații alternative sau critice. În această speță, Piperea vede în recentele acuzații ale SUA un semnal care poate escalada în interferențe externe mai dure asupra alegerilor românești din 2024.
Perspective pentru viitorul relației dintre România și Bruxelles
Este de așteptat ca, pe măsură ce sistemul electoral din România se pregătește pentru scrutinul de anul viitor, astfel de declarații și reacții din partea reprezentanților naționali să devină tot mai frecvente. În același timp, Uniunea Europeană nu a comentat oficial asupra acuzațiilor recente, dar tensiunile legate de autonomie națională și influența externă vor rămâne pe agenda discuțiilor politice.
Deocamdată, planurile lui Gheorghe Piperea de a fi activ în viitoarele dezbateri europene, chiar dacă anunțate pentru sfârșitul mandatului în 2025, indică faptul că lupta pentru o viziune echilibrată asupra libertății și suveranității naționale continuă. Versiunea sa despre rolul instituțiilor europene reflectă o frământare comună unui segment al societății românești: îngrijorarea față de influențele exterioare și riscul ca problemele interne să fie utilizate în scopuri geopolitice mai largi. Rămâne de văzut dacă, și cum, această poziție va influența viitoarele discuții și decizii în cadrul arenei europene.
