Traderii și analiștii energetici avertizează cu privire la o criză de durată, după ce instalația de la Ras Laffan din Qatar, care furnizează o cincime din gazul natural lichefiat (LNG) mondial, a fost avariată în urma unui atac cu rachete. Incidentul a declanșat un val de temeri pe piețele internaționale, în condițiile în care suspiciunile legate de durerea și amploarea pagubelor programate să dureze între trei și cinci ani au adus prețurile gazelor și petrolului într-un con de umbră dinamică și periculoasă.
Rezerva de gaze afectată, impact pe termen lung
În plină criză, specialiștii atrag atenția asupra faptului că volumul de gaze pierdut în urma atacului reprezintă aproape 17% din capacitatea totală a Qatarului, fiind una dintre cele mai mari reduceri din ultimele decenii. Complexul Ras Laffan, un vast sit industrial construit în trei decenii cu costuri de peste 200 de miliarde de dolari, transforma anual 77 de milioane de tone de gaz în LNG, suficient pentru a acoperi consumul anual al Japoniei sau mai mult decât cel combinat al Marii Britanii și Italiei.
Experții indică faptul că, în condițiile actuale, reluarea normală a producției nu va putea fi realizată în următoarele săptămâni, ci abia după câteva luni sau chiar ani. Tom Marzec-Manser, de la firma de consultanță Wood Mackenzie, subliniază că procesul de înlocuire a echipamentelor speciale de lichefiere necesită o pregătire atentă și o perioadă de reparație prelungită, ce va întârzia planurile Qatarului de extindere a capacității de producție.
„Este clar că această criză se va manifesta pe termen lung, iar planurile Qatarului de a adăuga alte șase unități de lichefiere vor fi amânate. Întregul lanț de aprovizionare va fi perturbat pentru o perioadă considerabilă,” a explicat Marzec-Manser.
Criza globală se intensifică: prețuri în creștere și riscuri de penurie
Imediat după atac, prețurile gazelor în Europa au crescut cu 30% la redeschiderea pieței și s-au dublat față de începutul războiului din Ucraina, alimentând temerile privind lipsa cronică de energie. Tensiunile s-au reflectat și în prețurile petrolului, care au urcat până aproape de 119 dolari pe baril, o creștere de 10% în câteva zile. Investitorii se tem că lipsa gazului qatarez va duce la o indisponibilitate prelungită a surselor de energie, punând în dificultate atât Europa, cât și Asia.
Fostul analist Anne-Sophie Corbeau avertizează că perioada următoare va fi extrem de dificilă pentru țările dependente de LNG. „Următoarele luni pentru importatorii de gaze vor fi un măcel,” a spus ea, adăugând că rezervele de gaz ale Europei vor fi greu de reumplut în această vară, în condițiile în care cumpărătorii din Asia și SUA se grăbesc să achiziționeze LNG pentru a face față pierderilor.
Reactia autorităților și perspectivele pentru viitor
În timp ce Qatarul și companiile energetice internaționale încearcă să gestioneze criza, autoritățile europene încearcă să găsească soluții pentru diversificarea surselor de aprovizionare. În același timp, producția națională de energie pe bază de cărbune a început să fie reactivată în mai multe țări, ca răspuns la deficitul de gaz.
Deși unele proiecte din SUA urmează să devină operaționale în curând, specialiștii avertizează că acestea nu vor fi suficiente pentru a compensa pe termen lung pierderea de gaze de la Ras Laffan. Anne-Sophie Corbeau remarcă că soluțiile „extrem de complicate din punct de vedere politic” sunt singurele capabile să umple golul lăsat, amintind de măsurile recente privind relaxarea restricțiilor asupra gazului rusesc.
În acest context, lumea energiei se află într-un moment de divizare clară. Pe de o parte, cei fără resurse (Europa, dar și anumite țări din Asia de Sud-Est) vor resimți din plin impactul, fiind nevoite să raționalizeze sau chiar să oprească activitatea siturilor industriale. Pe de altă parte, statele avansate în achiziționarea de LNG, precum SUA, vor beneficia de pe urma crizei și vor deveni tot mai dependente de piețele globale.
Este evident că următoarele luni vor va fi marcate de instabilitate și fluctuații semnificative pe piața energiei, în timp ce statele încearcă să gestioneze consecințele unei crize care se anunță a fi de durată. Întrebarea rămâne dacă lumea va reuși să găsească răspunsuri eficiente la această situație extrem de complicată, sau dacă vom fi martorii unui nou capitol în criza energetică mondială.
