Situația din Strâmtoarea Ormuz, crucială pentru comerțul global cu petrol, generează îngrijorări serioase. Blocajul maritim, atribuit în mare parte Iranului, afectează fluxurile comerciale și ridică semne de întrebare cu privire la respectarea acordurilor internaționale.
Blocaj maritim și efectele sale
Închiderea strâmtorii a condus la formarea unei cozi uriașe de nave, estimată la aproximativ 3.200 de unități. Printre acestea se numără 800 de petroliere și nave de marfă, operatorii așteptând garanții de securitate. Criza afectează direct peste 20.000 de marinari, blocați în Golful Persic.
Devierea mărfurilor prin porturile din Oman și coasta de est a Emiratelor Arabe Unite crește durata curselor cu circa două săptămâni și majorarează costurile de transport cu aproximativ 25%. Această situație are impact asupra economiilor globale, generând presiuni suplimentare asupra prețurilor și lanțurilor de aprovizionare.
Controlul Gărzilor Revoluționare și „taxa de tranzit”
Analistul Matt Smith de la Kpler a subliniat că niciun petrolier nu a riscat traversarea strâmtorii în ultimele zile, avantajul tactic fiind de partea Iranului. Datele platformei Windward AI indică faptul că puținele nave care au tranzitat zona au folosit rute atipice, ocolind insula Larak, iar unele au navigat cu sistemele de urmărire oprite.
Informațiile furnizate de serviciile secrete israeliene și de Financial Times conturează o imagine clară a metodelor folosite de Teheran. Strâmtoarea este ferm controlată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), care decid cine are voie să treacă. Iranul ar cere o „taxă de tranzit” de 1 dolar pentru fiecare baril de petrol transportat, achitată prin criptomonede.
Reacții internaționale și perspective
Președintele american Donald Trump a criticat vehement acțiunile Iranului, subliniind discrepanța dintre angajamentele asumate și realitatea de pe teren. Trump a amintit că armistițiul depindea de deschiderea „completă, imediată și în siguranță” a căii navigabile.
Șeful Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi (ADNOC), Sultan Al Jaber, a infirmat zvonurile privind normalizarea situației, precizând că accesul rămâne „restricționat, condiționat și controlat” sub influența politică a Iranului. Operatorii privați manifestă o prudență sporită din cauza riscurilor legate de asigurări, majorate de amenințarea directă a minelor, rachetelor sau dronelor.
Presa de stat din Teheran justifică blocajul, considerându-l un răspuns legitim la atacurile israeliene asupra grupării Hezbollah din Liban. Cu toate acestea, liderii americani și iranieni au programat o rundă de negocieri pentru sâmbătă, în Pakistan, în speranța depășirii impasului și a stabilizării armistițiului.
