Prețul petrolului scade brusc după blocada americană în Strâmtoarea Ormuz
Contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat o scădere semnificativă, cu 1,86 dolari, ajungând la 97,50 dolari. De asemenea, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,25 dolari, atingând valoarea de 96,83 dolari, arată ultimele raportări. Scăderile au survenit după ce armata americană a impus o blocadă în regiunea Strâmtorii Ormuz.
Reacții contradictorii pe piața energiei
Ambele cotații de referință crescuseră în sesiunea anterioară. Blocada, începută luni după-amiază de armata Statelor Unite, a declanșat o serie de reacții în piața globală de energie. Armata SUA a anunțat extinderea blocadei spre est, în Golful Oman și Marea Arabiei. Ca răspuns, Iranul a amenințat că va ataca porturile națiunilor riverane Golfului.
„În ciuda eșecului negocierilor de pace din Pakistan, Donald Trump a reușit să tempereze din nou prețul petrolului, oferind perspectiva unui posibil acord”, a declarat Tim Waterer, analist principal de piață la KCM Trade.
Surse apropiate negocierilor au sugerat că discuțiile dintre Iran și SUA continuă. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a confirmat, de asemenea, eforturile de detensionare a situației. Donald Trump a indicat că Iranul „vrea să facă o înțelegere”.
Implicații globale și perspective viitoare
Analiștii de la ANZ estimează că circa 10 milioane de barili de țiței pe zi au fost efectiv scoși de pe piață. O blocadă prelungită de către SUA ar putea bloca alte 3 până la 4 milioane de barili pe zi. Piața petrolului este deja sensibilă la evenimente. „Balanța strânsă este suficientă pentru a menține prețul Brent aproape sau peste pragurile recente”, au precizat experții ANZ.
Aliații NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, au evitat participarea la blocadă, pledând pentru redeschiderea căii navigabile. Chris Wright, secretarul american al Energiei, a sugerat că prețul petrolului ar putea atinge un punct culminant în „următoarele săptămâni”, după reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.
Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Agenția Internațională a Energiei (AIE) au îndemnat la evitarea acumulării de rezerve de energie. Aceasta, în contextul crizei energetice globale. Fatih Birol, șeful AIE, a menționat că, deși nu sunt necesare eliberări din rezervele strategice de petrol, agenția este pregătită să acționeze dacă este necesar.
OPEC și-a redus, totodată, prognoza privind cererea globală pentru al doilea trimestru cu 500.000 de barili pe zi, conform ultimului său raport lunar.
