Conform Libertatea: Irakul a reușit să-și redreseze exporturile de petrol la un nivel ce nu a mai fost atins de la începutul conflictului, atingând un ritm de două milioane de barili pe zi începând cu 1 august. Această performanță, declarată de ministrul petrolului, Bassem Khodeir, reprezintă un total de 26 de milioane de barili până joi, 13 august.
Redresare după blocaj
Volumul exportat marchează o premieră de la declanșarea crizei, pe 28 februarie, dată la care Israelul și Statele Unite au lansat ofensiva militară. Ca răspuns, Iranul a recurs la blocarea strategică a Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală prin care trecea anterior aproximativ o cincime din hidrocarburile lumii. Cu toate acestea, pragul actual de export, de două milioane de barili pe zi, reprezintă doar jumătate din volumul înregistrat înaintea războiului. În perioada pre-conflictuală, Irakul exporta în medie 105 milioane de barili lunar, majoritatea provenind de la terminalul petrolier din Basra și tranzitând prin Strâmtoarea Ormuz.
Situația exporturilor în iulie
În luna iulie, exporturile irakiene de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au depășit 35 de milioane de barili. Ali Nizar, directorul Organizației Naționale Iraniene pentru Comercializarea Petrolului (SOMO), a estimat că volumul s-a situat între 35,5 și 37 de milioane de barili. Războiul a forțat Irakul, membru fondator al OPEC, să oprească producția la majoritatea câmpurilor petroliere, din cauza rezervoarelor pline și a dificultăților logistice cauzate de perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Ulterior, Bagdadul a reluat livrările prin camioane cisternă, via Siria, și printr-o conductă ce leagă Irakul de portul turcesc Ceyhan, prin care au fost transportați șapte milioane de barili în iulie.
Rutele disputate prin Strâmtoarea Ormuz
Regimul iranian revendică suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz, însă Statele Unite și țările arabe din Golf contestă această pretenție. Această divergență a generat un sistem complex de rute alternative, detaliat de CNN. Navele dispun de cel puțin patru opțiuni pentru traversarea acestei căi navigabile esențiale, în ciuda blocadelor impuse de Iran și, respectiv, de Statele Unite. Înainte de război, aproximativ 100 de nave tranzitau strâmtoarea zilnic. De la începutul conflictului, 3.371 de nave au traversat zona, reprezentând doar 20% din traficul anterior datei de 28 februarie.
CNN identifică patru rute principale: iraniană, pre-război, „întunecată”/necunoscută și omaneză. Ruta considerată „pre-război” este semnalată ca fiind periculoasă, din cauza minelor amplasate de Iran. Teheranul impune navelor să folosească ruta iraniană, în schimbul unor taxe. Ruta „necunoscută” sau „întunecată” se află între ruta pre-război și cea omaneză, iar navele care o utilizează își dezactivează transponderele pentru a evita detectarea. Din totalul celor 3.371 de nave, 1.514 au folosit ruta necunoscută, 1.338 ruta iraniană, 287 ruta pre-război și 232 ruta omaneză.
În timp ce negocierile pe tema Strâmtorii Ormuz sunt blocate, iar regimul iranian continuă să restricționeze traficul, administrația Trump pregătește măsuri economice fără precedent. Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat că vor fi aplicate sancțiuni de o magnitudine istorică în ceea ce privește izolarea economică a unei țări, acestea urmând să fie anunțate începând cu săptămâna viitoare.
Sursa: Libertatea
