Rezultatul alegerilor din Ungaria ar putea fi amânat pe fondul unor proceduri complicate și dispute juridice. Partidul Tisza, o formațiune de opoziție, pare să se apropie de o majoritate, dar incertitudinea persistă. Numărarea voturilor, posibilele acuzații de fraudă și rolul președintelui republicii complică situația.
Calcule pentru locurile din parlament
Conform datelor preliminare, Tisza ar obține peste 55% din voturile exprimate pe liste. Fidesz, partidul de guvernământ, ar acumula 37,9%. Această proiecție sugerează că Tisza ar putea obține între 131 și 139 de mandate.
Majoritatea de două treimi, esențială pentru modificări constituționale, se atinge la 133 de mandate. Institutul Median estimează că partidului Tisza i-ar lipsi un singur vot pentru a atinge acest prag.
De ce durează atât de mult numărarea voturilor
Pentru a asigura secretul votului, în fiecare dintre cele 106 circumscripții electorale se păstrează „deschisă” cel puțin o secție de votare. Rolul acestor secții este verificarea voturilor cetățenilor cu viză de flotant și a celor care au votat prin intermediul ambasadelor și consulatelor.
Anul acesta, peste 314.000 de alegători intră în aceste categorii speciale, iar numărarea finală a acestor voturi este programată pentru 17 sau 18 aprilie. Având în vedere diferențele uneori minime între primii doi clasați, aceste voturi pot schimba soarta a cel puțin unul sau două mandate. Aceasta poate influența pragul de două treimi sau trecerea pragului electoral pentru partidele mici.
Acuzații de fraudă pot declanșa un „ping-pong juridic”
Alegerile au avut loc într-o atmosferă tensionată. Opoziția, cu sprijinul activiștilor, a monitorizat secțiile pentru a preveni posibile fraude, în timp ce partidul de guvernământ a acuzat Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență reciprocă a generat dovezi vizuale care ar putea fundamenta contestații.
Expertul electoral Daniel Dobrentey subliniază că practica juridică este încă neclară. O posibilă fraudă înregistrată în ziua votului trebuie contestată în termen de trei zile, chiar dacă rezultatul final nu este stabilit. Progresele în domeniul inteligenței artificiale aduc o nouă dimensiune, cu posibilitatea de a produce videoclipuri care să complice situația.
Dacă comisiile electorale locale nu gestionează eficient valul de plângeri, procesele se pot muta de la Comitetul Electoral Național la Curia (Curtea Supremă), apoi la Curtea Constituțională. Aceste căi de atac se supun unor termene foarte scurte, riscând un „ping-pong juridic” interminabil. În cazul validării contestațiilor, alegerile ar putea fi reluate.
Legislativul prevede ca noua sesiune parlamentară să fie convocată în termen de 30 de zile de la scrutin. Cu posibile renumărări și reluări de alegeri, rezultatele finale oficiale ar putea fi anunțate abia în luna mai. Dobrentey a menționat că nu este exclus scenariul unui Parlament parțial format atunci când va trebui să aleagă noul prim-ministru.
Președintele republicii, Tamas Sulyok, un apropiat al lui Viktor Orban, ar putea juca un rol crucial într-un eventual parlament fragmentat. Legea nu îl obligă să mandateze liderul partidului cu cele mai multe locuri să formeze guvernul. Dacă se poate forma o majoritate prin alianțe, președintele i-ar putea solicita lui Orban să formeze un nou cabinet.
În cazul în care niciun premier nu este votat de Parlament în 40 de zile, șeful statului este obligat să dizolve legislativul și să convoace din nou alegeri în termen de 120 de zile.
