Majoritatea elevilor bucureșteni nu sunt familiarizați cu Statutul Elevilor, arată un studiu recent, punând în lumină o problemă alarmantă în sistemul educațional al Capitalei. Conform raportului privind implementarea acestuia, complexul de drepturi și responsabilități dedicat elevilor din Municipiul București, aproape 52% dintre elevi nu au auzit niciodată de existența lui, fiind o cifră care indică un decalaj evident între legislație și conștientizarea elevilor.
### Lipsa de informare și de implicare în procesul educațional
Un aspect îngrijorător relevă faptul că peste jumătate dintre elevi (53,47%) nu au avut ocazia să ofere feedback cadrelor didactice, deși Statutul Elevilor stipulează importanța dialogului și participării active a elevilor în procesul de învățare. În lipsa acestei comunicări, se pot crea situații în care nevoile și problemele tinerilor rămân nesolicitate, ceea ce afectează starea lor emotională și rezultatele școlare.
Pe fondul promovării unei atmosfere sigure și echitabile în școli, statisticile indică că 22,2% dintre elevi au asistat sau au fost victime ale actelor de violență, fie fizică, verbală sau emoțională. Aceste date reflectă nu doar gravitatea fenomenului, ci și dificultățile în asigurarea unui mediu sigur și protejat pentru elevi. Cu toate acestea, 63,2% dintre aceștia au menționat că în școlile lor există servicii de consiliere psihologică gratuite, însă fenomenul reticenței în a apela la aceste servicii rămâne unul prevalent.
### Bariera încrederea și dificultățile în accesarea serviciilor de sprijin
Unul dintre aspectele pe care le evidențiază studiul este faptul că majoritatea elevilor (70,8%) nu au apelat la serviciul de consiliere școlară, deși le sunt disponibile. Acest lucru poate îngreuna intervenția în momente critice, mai ales în condițiile în care elevii nu percep aceste servicii ca fiind absolute sigure sau utile. Reprezentanții elevilor consideră că este esențial ca școlile să promoveze mai intens aceste servicii și să asigure confidențialitatea discuțiilor, în speranța de a crește încrederea în consilierii școlari. În același timp, respondenții arată că încrederea în acești specialiști este încă fragilă, fiind în medie de doar 60%.
Implicarea elevilor în procesul de luare a deciziilor administrative ale școlilor rămâne redusă, fiind observate discrepanțe între elevi și organizațiile de reprezentare: 64,2% dintre respondenți nu știu dacă sunt reprezentați în ședințele Consiliului de Administrație, iar 42,9% nu sunt familiarizați cu numele conducătorilor acestor organisme. Aceste cifre relevă o lipsă de transparență și de comunicare între elevi și autoritățile din învățământ, un aspect ce trebuie urgent abordat pentru a crește nivelul de implicare și reprezentare a tinerei generații.
### Întârzierea în aplicarea măsurilor preventive și incidentele de violență
Deși conceptul de „cameră de detenție” în mediul școlar nu figurează oficial în noul Statut al Elevilor, răspunsurile elevilor și perspectivele experților indică faptul că aceste spații, menite să asigure disciplină și ordine, rămân mai mult pe hârtie. Doar 2,3% dintre elevii bucureșteni au fost repartizați pentru activități în aceste spații supravegheate, iar experiențele lor variază de la rezolvarea fișelor de lucru până la simpla stat în sală, fără utilizare explicită pentru sancționare.
Pe fondul acestor constatări, un aspect esențial rămâne percepția despre siguranță în școală. În timp ce majoritatea profesorilor au declarat că sunt familiarizați cu drepturile elevilor, o parte însemnată (aproximativ 4,2%) nu conștientizează integral cadrul legal aplicabil. În același timp, aproape 41% dintre cadrele didactice au observat că elevii sunt tratați diferit, pe baza unor criterii precum nivelul intelectual, situația socio-economică sau convingerile personale. Aceste tendințe indică o problemă de discriminare, care trebuie combătută pentru a crea un mediu de învățare corect și incluziv.
Între timp, numărul de cazuri de violență în școli, raportat pentru anul școlar 2024-2025, totalizează 1.027 incident, o medie de aproape 1,5 cazuri pe unitate școlară. Deși procentul de victime de bullying și alte forme de agresiune este estimat la doar 0,29%, aceste cifre reprezintă o realitate mult mai complexă, mai ales dacă ținem cont de subraportare și de dificultățile în identificarea tuturor cazurilor.
În context, autoritățile și factorii implicați din învățământ trebuie să-și intensifice eforturile pentru a educa și proteja elevii, promovând transparența, comunicarea și respectul reciproc. În ciuda provocărilor, perspectiva unui sistem educațional mai bine informat și mai sigur pentru tineri pare a rămâne un obiectiv de atins, dar necesar, în următorii ani.
