În ultimele decenii, societatea a resimțit o scădere a capacităților cognitive precum atenția, memoria și orientarea spațială, însă mai puțin s-a discutat despre atrofierea imaginației. Potrivit unei analize citate de El Pais, această abilitate umană crucială pare să fie în pericol, ceea ce are implicații asupra creativității, empatiei și dezvoltării sociale.
Expresia „ne considerăm capabili să imaginăm”, dar uităm să ne întrebăm dacă această capacitate rămâne la același nivel, se arată într-un articol recent. În timp ce memoria sau atenția pot fi măsurate empiric, starea imaginației rămâne mai greu de evaluat, deși se poate analiza în cadrele procesului creativ. Un studiu din 2011, realizat la The College of William & Mary, a indicat că această aptitudine a scăzut de la an la an, începând cu anul 1990.
Hollywood reflectă și el această tendință, printr-o dominare a filmelor de tip remake, sequel sau prequel, în detrimentul unor povești originale. La nivel global, consumul de media vizuală a crescut dramatic. Un studiu din Spania arată că oamenii petrec aproape 35% din viața lor în fața ecranelor, adică aproape șase ore zilnic, unde imaginația nu are prea mult loc de manifestare. În acest mod, mintea devine pasivă, alimentată de stimuli vizuali rapizi și ne-proiectați, în contrast cu activitățile care necesită implicare mentală activă, precum lectura.
Această erosionare a imaginatiei are consecințe diverse, de la stagnare creativă generalizată, la o dependență crescută de stimuli exteriori și chiar la pierderea empatiei. El Pais avertizează asupra faptului că, odată cu această atrofiere, nu doar că ne distrugem capacitatea de a crea, ci și abilitatea de a înțelege și de a simți durerile și bucuriile altora.
Creierul, însă, este un organ extrem de adaptabil, fapt subliniat de autoarea Begoña Quesada. Aceasta amintește de cercetări ale psihologului Gary Small, care a studiat lobul frontal – responsabil de memorie, imaginație și raționament complex. Studiile arată că utilizarea excesivă a ecranelor duce la o „ruginire” a acestei zone, ca interiorul unei case abandonate. Pandemia de COVID-19 a adus în atenție acest fenomen, deoarece suprasolicitarea digitală a determinat chiar și părinți și profesori să observe cum relația cu lumea reală a copiilor devine tot mai digitalizată și, implicit, mai săracă în imaginație.
Imaginația are, totodată, o funcție morală și empatică, după cum explică poetul Fernando Valverde. El citase în biografia sa despre Percy Shelley că „marele instrument al binelui moral este imaginația”. Prin puterea de a ne pune în pielea altora, aceasta ne ghidează în deciziile etice și în relațiile interumane. În condițiile în care imaginația devine tot mai dependentă de tehnologie, riscul este ca această capacitate de a simți și de a înțelege emoțiile altora să se diminueze semnificativ.
Un exemplu concret de abordare pentru stimularea imaginației vine dintr-un curs din SUA, unde autorul Fernando Valverde interzice utilizarea oricărui dispozitiv tehnologic clasa. În loc de tehnologie, studenților li se cere să-și imagineze timpul, să-și lase imaginația să le modeleze experiența. Rezultatele sunt evidente: pe măsură ce cursul avansează, studenții devin mai sociabili și mai înclinați către activități productive de creație. În plus, dependența de tehnologie scade, iar numele colegilor devin mai numeroase și mai personale.
Recuperarea imaginației, subliniază specialiști precum Begoña Quesada, trebuie susținută prin obiceiuri culturale, precum lectura. Citirea unei cărți solicită efort, implicare și răbdare, iar această activitate produce efecte benefice asupra minții și a vieții sociale. Imaginea cu Don Quijote, figură emblematică a imaginarului romantic, adesea apare în reprezentări culturale, ca simbol al lumi imaginare în contrast cu lumea reală.
În ceea ce privește tendințele actuale, Mattel, compania din spatele păpușii Barbie, a semnat în 2023 un parteneriat cu OpenAI pentru crearea unui produs nou. Deși detaliile au fost ținute în suspans, speculațiile indică faptul că în curând copiii ar putea conversa cu păpuși Barbie inteligente, integrate cu tehnologia ChatGPT. Acest lucru ar putea înlătura, însă, nevoia de a folosi imaginația pentru a da viață jucăriilor, așa cum s-a întâmplat în trecut. Devierea din această direcție alimentează opinia că, în loc să stimuleze creativitatea, tehnologia începe să o substituie, reducând rolul imaginației în jocurile și dezvoltarea copiilor.
Sara Altman, CEO-ul OpenAI, a declarat recent că tehnologia are, însă, și beneficii, dar trebuie gestionată cu responsabilitate pentru a evita dependența și stagnarea creativă. În timp ce lumea devine tot mai digitalizată, rămâne de urmărit dacă și cum va fi echilibrată utilizarea tehnologiei cu dezvoltarea capacităților imaginative, esențiale pentru evoluția umană.
