11.841 de beneficiari de pensii speciale în România, în creștere față de luna precedentă
Numărul românilor care beneficiază de pensii de serviciu, cunoscute sub denumirea de pensii speciale, a atins 11.841 de persoane la sfârșitul lunii decembrie 2025, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această cifră reprezintă o creștere cu 53 de beneficiari față de luna noiembrie, arătând o tendință de creștere constantă în rândul celor care se bucură de aceste avantaje financiare.
Dintre aceștia, 7.864 de persoane primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), indicând că nu toți beneficiarii au contribuit exclusiv la sistemul public de pensii. Această realitate subliniază complexitatea și diversitatea situației celor care beneficiază de această formă de pensie.
Magistrații pe prima poziție
Cea mai mare parte din acest grup o reprezintă magistrații, numărul lor ajungând la 5.789. În cadrul acestei categorii, 2.546 de magistrați primesc, de asemenea, pensie din BASS. Ceea ce este remarcabil este faptul că aceștia beneficiază de cea mai mare pensie medie de serviciu din întreaga țară, care se ridică la 25.443 lei. Din această sumă, 7.527 lei provin din BASS, iar restul, 22.294 lei, sunt acoperiți de la bugetul de stat.
Această situație generează dezbateri în rândul opiniei publice, mulți întrebându-se dacă este justificată o astfel de sumă pentru pensionarii din sistemul judiciar, având în vedere provocările economice cu care se confruntă restul populației.
Beneficiarii din alte domenii
Pe lângă magistrați, alte categorii profesionale se bucură de pensii speciale. De exemplu, 787 de membri ai Corpului diplomatic și consular au o pensie medie de 6.976 lei, din care 3.002 lei sunt asigurați din bugetul de stat. Funcționarii publici parlamentari constituie, de asemenea, un segment important, cu 870 de pensionari ce beneficiază de pensii medii de 6.230 lei.
Alte categorii notabile includ 1.338 de pensionari din personalul aeronautic civil navigant, care primesc o pensie medie de 13.103 lei, 681 de pensionari de la Curtea de Conturi cu 10.360 lei și 2.376 de persoane din personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor, cu o pensie medie de 7.113 lei.
Perspectivele reformei pensiilor speciale
În ciuda numărului semnificativ de beneficiari de pensii speciale, reforma în acest domeniu pare să fie o misiune dificilă. Curtea Constituțională a României a amânat deja de patru ori decizia privind reforma pensiilor magistraților. Următoarea dezbatere este programată pentru 11 februarie, ceea ce indică o stagnare în procesul de reformă, un aspect crucial pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de autoritățile române în raport cu Uniunea Europeană.
De altfel, România a trecut printr-un termen-limită pentru reformarea pensiilor magistraților, un jalon-cheie evaluat la 231 milioane de euro, dar care nu a fost îndeplinit din cauza blocajelor procedurale. „Totuși, avem voință politică pentru implementarea reformei,” a afirmat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, subliniind că autoritățile române au comunicat aceste întârzieri Comisiei Europene.
Proiectul de lege aflat în analiză la CCR propune modificări semnificative, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și introducerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiilor de serviciu. Aceste modificări ar putea avea un impact considerabil asupra viitorului pensionării în acest sector.
Dată fiind situația tensionată și dezbaterile aprinse în jurul pensiilor speciale, este de așteptat ca următoarele luni să fie cruciale pentru gestionarea acestui subiect controversat în România.
