Economie

PE vrea fonduri UE mai ușor pentru orașe, cotă minimă de 13% FEDR

PE vrea fonduri UE mai ușor pentru orașe, cotă minimă de 13% FEDR

Conform Economistul.ro: Parlamentul European a cerut marți, 20 octombrie 2026, un acces simplificat la fondurile Uniunii Europene pentru orașe, propunând o creștere a alocării minime din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru dezvoltare urbană de la 8% la 13% după anul 2027. Rezoluția, adoptată cu o majoritate covârșitoare, susține un rol mai proeminent al administrațiilor locale în definirea investițiilor, în special pentru orașele mici și mijlocii.

Sprijin pentru administrațiile locale

Eurodeputații au subliniat dificultățile cu care se confruntă primăriile în transformarea nevoilor comunităților în proiecte fezabile, recunoscând că acestea sunt responsabile de locuințe, transport, infrastructură și servicii publice, dar depind de programe cu priorități stabilite la nivel național sau regional. Pentru orașele de dimensiuni mai mici, rezoluția solicită proceduri administrative simplificate, reducerea sarcinilor birocratice și asistență tehnică pentru identificarea finanțărilor, pregătirea proiectelor și implementarea acestora.

Rezoluția finală adoptată, P10_TA(2026)0349, include la punctul 45 solicitarea de a majora pragul minim FEDR pentru strategii teritoriale integrate și dezvoltare urbană durabilă de la 8% la 13% după 2027, excluzând asistența tehnică din această cotă. Parlamentul dorește resurse previzibile și dedicate dezvoltării urbane și un rol activ al orașelor în administrarea investițiilor.

Dreptul de a rămâne și locuințe accesibile

Eurodeputații solicită implicarea deplină a autorităților locale și regionale în definirea priorităților și în elaborarea programelor de coeziune pentru cadrul financiar 2028-2034. Această abordare este strâns legată de conceptul de „dreptul de a rămâne”, care vizează posibilitatea cetățenilor de a trăi, munci și construi un viitor în propriile comunități. Parlamentul cere investiții în locuințe accesibile, locuri de muncă și servicii esențiale, cu un accent deosebit pe teritoriile afectate de declin demografic.

Locuințele accesibile, sustenabile și eficiente energetic, inclusiv cele sociale și publice, renovarea clădirilor, regenerarea cartierelor și reutilizarea imobilelor goale sau abandonate sunt prezentate ca soluții la presiunea asupra costurilor locuirii și pentru îmbunătățirea calității mediului urban. Articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1058, care stabilește actualul prag de minim 8% din resursele FEDR alocate dezvoltării urbane, ar putea fi modificat prin noi acte legislative.

Reziliență climatică și pregătire pentru crize

Pentru adaptarea la schimbările climatice, eurodeputații cer investiții sporite în infrastructură rezilientă și soluții bazate pe natură, cum ar fi spațiile verzi și amenajările urbane, care pot contribui la atenuarea efectelor temperaturilor extreme și a altor riscuri climatice. Rezoluția subliniază importanța pregătirii civile și a rezilienței urbane, inclusiv a infrastructurii necesare pentru răspunsul la crize. Parlamentul insistă însă ca investițiile în securitate să nu înlocuiască finanțarea dezvoltării economice și sociale a orașelor și regiunilor.

Agenda UE pentru orașe, prezentată de Comisie, vizează o cooperare mai eficientă cu administrațiile locale și un acces sporit la informații, consiliere și instrumente europene. Un serviciu de sprijin, Cities Helpdesk, este deja disponibil pentru a oferi orientare în identificarea instrumentelor de finanțare și a partenerilor. Platforma europeană mai amplă pentru orașe, prevăzută pentru 2028, ar urma să integreze diverse forme de sprijin.

Pentru primăriile din România, aceste solicitări au relevanță în contextul accesului la expertiză și la finanțări adaptate nevoilor locale, în special în comunitățile afectate de migrație și de lipsa personalului specializat. O implicare mai puternică în stabilirea priorităților ar putea facilita pregătirea investițiilor.

În declarația sa, raportorul Denis Nesci, eurodeputat italian, a legat „dreptul de a rămâne” de accesul tinerilor la locuințe accesibile, transport fiabil și servicii publice esențiale. Rezoluția nu are efect legislativ obligatoriu în sine, dar va influența negocierile privind bugetul 2028-2034 și regulile politicii de coeziune.

Sursa: Economistul.ro