Primăria Bucureștiului anunță o restructurare radicală a instituțiilor culturale și sociale, un pas major conceput pentru a optimiza cheltuielile publice și a reformula gestionarea acestor servicii. În planul de reorganizare, patru centre înființate de fostul primar Gabriela Firea vor fi oficial desființate începând cu data de 1 aprilie 2026, activitatea lor urmând să fie transferată către alte structuri din subordinea municipalității.
Centrul Cultural „Lumina” și alte entități în proces de disoluție
Proiectul de hotărâre urmărește încetarea calității juridice a celor patru centre, printre care se numără Centrul Cultural „Lumina”, Centrul pentru Seniori, Centrul pentru Tineret și Centrul Expo Arte. În locul acestora, vor funcționa entități deja existente cu atribuții similare, precum CREART pentru activitățile culturale, ARCUB pentru proiecte culturale, DGASPC pentru asistență socială destinată seniorilor, și PROEDUS pentru tineret și sport. În acest fel, administrația speră să reducă cheltuielile și să centralizeze resursele, evitând redundanțele administrative.
Până la data de 1 aprilie 2026, directorii acestor instituții sunt responsabili de transferul activităților și al personalului, iar patrimoniul, drepturile și obligațiile vor fi transferate prin protocol de predare-primire. Aceasta include sediile, arhivele și bunurile, precum și obligațiile financiare și litigiile aflate în derulare, cu excepția contractelor de închiriere sau alte acorduri de acest gen. Toate acestea au fost detaliate în proiectele de hotărâre supuse votului în consiliul general al Capitalei.
De ce această reformă? Motive politice și financiare
Anunțul oficial a fost făcut de primarul Ciprian Ciucu, care a explicat decizia ca fiind parte a unui efort mai amplu de reformare a structurii administrației locale. În contextul unei situații financiare precare, edilul liberal a criticat vehement cheltuielile din anumite centre, sugerând că acestea “cheltuie banii pe chirii, pe mașini, pe fel și fel de prostii”. El a afirmat că “nu mai au niciun fel de rațiune de a mai exista” și că măsurile de restructurare sunt nevoite să fie dure, pentru a asigura sustenabilitatea bugetului local.
Ce este mai surprinzător este faptul că acest proces nu reprezintă o inițiativă singulară. Anterior, în mandatul fostului primar Nicușor Dan, mai multe încercări de reducere a acestor centre au fost respinse de consiliu, însă acum situația devine inevitabilă. Prietenia serviciilor publice cu cheltuielile excesive a fost abandonată, în contextul în care administrația caută să taie din costuri și să elimine instituțiile considerate inutile sau ineficiente.
Perspectiva și implicațiile reformei
Această decizie face parte dintr-un proces de reformare mai amplu, care include și desființarea unor companii și structuri rezultate din administrația predecesorilor. Un exemplu recent este și desființarea companiei municipale Imobiliara S.A., înființată cu scopul gestionării fondului imobiliar, însă considerată de asemenea ca fiind o cheltuială excesivă și redundantă.
Această schimbare, însă, nu este lipsită de controverse. În timpul mandatului anterior, au existat încercări de a elimina alte centre, precum cel pentru Seniori sau cel Cultural Lumina, însă acestea au fost respinse de consiliu. Noua abordare include însă discuții intense despre eficientizarea cheltuielilor și despre reducerea numărului de instituții publice, chiar dacă unele măsuri pot avea un impact politic.
Ultimele decizii ale primăriei sugerează o tendință clară către centralizarea și reformarea structurilor administrative ale Bucureștiului. În timp ce momentul aplicării acestor măsuri stârnește discutii privind eficiența și impactul social, autoritățile locale par decise să continue pe această linie. Oare această redefinire a aparențelor și a resurselor publice va aduce, în final, beneficiile promise de eficiență și transparență? Rămâne de urmărit în următoarele luni, pe măsură ce procesul se va derula în realitate, adevărata sa miză: bugetul și funcționarea serviciilor pentru bucureșteni.
