Primăria Capitalei investește în consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru a asigura siguranța locuitorilor și patrimoniului istoric
Primăria Municipiului București avansează cu proiectul de consolidare a patru clădiri de peste 100 de ani, considerate a fi în pericol iminent din cauza riscului seismic. Anunțul oficial a fost făcut după ce Consiliul General a aprobat, în ședința din 29 ianuarie, indicatorii tehnico-economici, devizele generale și documentațiile pentru începerea lucrărilor. Măsura face parte din eforturile continue ale autorităților de a crește reziliența orașului în fața seismelor, având în vedere că Bucureștiul are în prezent peste 400 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, iar alte aproape 500 în clasa a II-a.
Patrimoniu și siguranță – două obiective prioridadte pentru reabilitare
Din cele patru clădiri vizate, două sunt monumente istorice, iar celelalte două sunt clădiri publice sau rezidențiale, toate având mai mult de un secol de existență. Printre cele mai importante se află Pinacoteca București, situată pe strada Lipscani, o construcție din 1880 aflată în administrația municipalității, dar și clădirea din Bd. I.C. Brătianu, fosta sediu al Palatului Credit Rural, construită în 1875 și inclusă încă din 2017 în patrimonial muzeal, pe lista celor care urmează să fie consolidate. La nivelul blocurilor rezidențiale, două imobile din Calea Griviței și Calea Moșilor, conținând spații locative și comerciale, vor beneficia și ele de lucrări de consolidare menite să le readucă la standarde de siguranță.
Realizarea acestor proiecte reprezintă un pas important în prioritizarea siguranței și conservarea patrimoniului construitului bucureștean. La momentul actual, 411 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 486 sunt considerate a fi în risc de gradul II. În ultimele trei decenii, însă, doar 35 de clădiri au fost consolidate din fonduri publice, ceea ce sugerează un proces lent și insuficient de protejare a orașului de potențiale catastrofe.
Costuri și termene – investiții cu impact pe termen lung
Finanțarea lucrărilor provine în principal din bugetul național, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS), iar contribuția autorităților locale nu depășește 15% din valoarea totală a proiectului. Pentru imobilele de interes public, costurile totale se ridică la aproximativ 222 de milioane de lei. De exemplu, pentru Pinacoteca, valoarea reabilitării se cifrează la 162 de milioane de lei, în timp ce pentru clădirea de pe Bd. I.C. Brătianu suma este de 40 de milioane de lei. Restul sumelor vor fi investite în consolidarea celor două blocuri monument istoric, pentru a le asigura stabilitatea și a le conserva funcțiunile.
Lucrările sunt programate să înceapă în anul 2027 și vor dura aproximativ doi ani. În această perioadă, proprietarii de apartamente vor fi fie relocați pe perioada lucrărilor, fie vor beneficia de închirierea unui apartament de necesitate de către Primărie, pentru a nu rămâne fără locuințe în timp ce imobilele sunt consolidate.
Provocări și perspective pentru Bucureștiul seismic
Deși eforturile sunt concrete, implementarea acestora a rămas un proces lent. În ultimii trei decenii, doar o fracțiune a clădirilor vulnerabile a beneficiat de reabilitare, iar în prezent, două dintre cele patru imobile aflate în plin proces de reparații sunt în curs de recepție. Autoritățile trebuie să continue eforturile, întrucât încă există o listă lungă de imobile cu risc seismic, care necesită intervenții rapide.
Perspectivele pentru Capitală includ nu doar reducerea vulnerabilității la cutremure, ci și conservarea unui peisaj urban cu valoare istorică și culturală. În același timp, aceste proiecte vor reprezenta un exemplu pentru alte orașe din țară, în efortul de a construi o infrastructură sigură și rezilientă în fața dezastrelor naturale. Odată cu finalizarea acestor intervenții, Bucureștiul va putea să avanseze spre o zonă mai sigură pentru locuitori și pentru moștenirea sa culturală.
