Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, propune legalizarea interzicerii avorturilor fără consimțământul soțului, ceea ce semnalează o intensificare a discursului religios în cadrul discursului politic și social din Rusia. Într-un discurs susținut joi, acesta a declarat că ar fi „corect ca avortul să fie imposibil prin decizia exclusivă a mamei, fără consimțământul tatălui”, în cazul în care cuplul este căsătorit.
Această poziție a survenit într-un context marcant: creșterea influenței Bisericii Ortodoxe în spațiul public și politic, dar și dezbateri intense despre drepturile femeilor și controlul asupra deciziilor reproductive în Rusia. În ultimele decenii, Kremlinul a adoptat o retorică conservatoare în privința valorilor familiei și a moralității, iar declarațiile patriarhului populează tot mai frecvent dialogurile politice și sociale din țară.
Implicații legale și posibile conflicte sociale
Propunerea de a lega decizia avortului de acordul soțului reprezintă o schimbare profundă în legislația drepturilor reproductive, atât pentru femei, cât și pentru cuplurile căsătorite. Deși până acum libertatea de a decide asupra avortului a fost garantată prin lege, această inițiativă deschide calea pentru restricții suplimentare, impunând vreunui partener un rol decisiv în acest proces. Astfel, o femeie aflată în situația de nevoie sau cu opinii diferite față de soțul său ar putea fi constrânsă să renunțe la decizia de a realiza întrerupere de sarcină, dacă propunerea ar fi implementată.
Criticii tem că astfel de măsuri ar putea duce la creșterea numărului de cazuri de violență doméstică și la agravarea situației femeilor vulnerabile, în timp ce susținătorii, în special din rândurile bisericii, consideră că protejarea valorilor familiei și a vieții nenăscute trebuie să fie prioritară. În Rusia, discuția despre avort a fost mereu una delicată, având în vedere influența profundă a Bisericii Ortodoxe și a conservatorismului social, însă propunerea lui Kirill nu a mai avut precedent atât de direct în privința implicării bisericii în legislație.
Contextul socio-politic al inițiativei religioase
În timp ce președintele Vladimir Putin a încercat să mențină o linie naționalistă și conservatoare, discursul patriarhului reprezintă o expresie clară a valorilor promovate în ultimele decenii de către Biserica Ortodoxă, una dintre cele mai puternice instituții din Rusia. Întreruperea voluntară a sarcinii a fost legalizată în Rusia încă din 1955, dar legea actuală permite avorturile în condiții reglementate, fiind justificate în cazurile de risc pentru sănătatea mamei, malformații fetale sau dacă sarcina rezultă din viol sau incest.
Declarația patriarhului, deși nemodificatoare a legislației în momentul de față, indică direcția pe care o poate urma politica religioasă, confruntată cu aspirațiile unor segmenti ai societății care doresc o întărire a valorilor tradiționale. În plus, aceasta deschide discuții cu privire la autonomia femeilor și dreptul lor fundamental de a decide asupra propriului corp, mai ales în contextul în care politica și religia se amestecă tot mai adesea în chestiuni de ordin personal și social.
Pe termen mai lung, astfel de inițiative pot tensiona din ce în ce mai mult relația dintre autorități și societate, iar protestele în sprijinul drepturilor reproductive sau cele împotriva intervenției bisericii nu au întârziat să apară. În timp ce partidele de opoziție și organizațiile feministe condamnă astfel de afirmații, unele segmente ale populației sprijină inițiativele patriarhului, considerându-le o apărare a valorilor morale tradiționale.
Pe măsură ce discuția devine tot mai acerbă, rămâne de urmărit dacă și în ce măsură aceste propuneri vor influența, în eventualitatea unor schimbări legislative, drepturile femeilor din Rusia sau vor rămâne doar o declarație simbolică, exprimare a poziției unei instituții cu autoritate morală și culturală în societatea rusă.
