Paștele Blajinilor, o sărbătoare cu profunde semnificații în tradiția românească, este dedicată pomenirii celor trecuți în neființă și menținerii legăturii spirituale dintre cei vii și cei morți. Celebrată în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână după Paște, această zi îmbină elemente creștine cu obiceiuri populare străvechi.
Semnificația și originile sărbătorii
Paștele Blajinilor, cunoscut și sub numele de „Paștele morților”, este un moment de reculegere și de omagiere a celor dragi care nu mai sunt printre noi. Credincioșii merg la cimitire, aprind lumânări, aduc flori și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Gesturile au rolul de a menține legătura cu cei plecați și de a le oferi ajutor spiritual.
Tradiția populară plasează „blajinii” într-o lume nevăzută, ființe blânde sau suflete ale morților, care nu ar cunoaște data Paștelui. De aceea, oamenii vestesc această sărbătoare prin diverse gesturi, de exemplu prin aruncarea cojilor de ouă roșii pe apă, purtând vestea Învierii. În această zi, se curăță mormintele, se participă la slujbe religioase și se împart alimente, menținând vii legăturile cu cei trecuți în neființă.
Obiceiuri și tradiții specifice
În ziua de Paștele Blajinilor, în România, cimitirele sunt animate de credincioși care vin să-și comemoreze rudele. După ce curăță mormintele și le decorează cu flori, oamenii aprind lumânări și tămâie, ca simbol al respectului și al rugăciunii. Preoții oficiază slujbe la morminte, iar familiile se roagă pentru sufletele celor plecați, după care bucatele sunt sfințite și împărțite.
Un element central al sărbătorii este împărțirea de alimente, fiind dăruite ouă roșii, cozonac, pască și vin. În multe locuri, familiile întind mese chiar în cimitir sau în apropierea bisericii, ca o modalitate simbolică de a petrece Paștele împreună cu cei adormiți. Se spune că în această zi, sufletele morților se întorc printre cei vii și „gustă” din darurile oferite. Din acest motiv, se lasă firimituri sau picături de vin pe pământ.
Ce se oferă de pomană
Pomana este un gest central în tradiția Paștelui Blajinilor, fiind considerată un dar simbolic pentru sufletele celor trecuți în neființă. Ouăle roșii, simbol al Învierii, cozonacul și pasca, preparate specifice Paștelui, sunt nelipsite din coșurile cu alimente. Pe lângă acestea, se oferă colivă, vin roșu, dar și fructe, dulciuri, colaci și alte mâncăruri gătite, toate pregătite cu grijă și duse la biserică spre a fi sfințite.
Obiceiul spune că pomana este oferită în special celor nevoiași, dar și rudelor sau celor prezenți la cimitir, care rostesc în locul celor morți salutul pascal. În unele zone, se dau și vase, prosoape sau lumânări, ca daruri simbolice pentru sufletul celui pomenit.
Pentru anul 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, iar Paștele Blajinilor va avea loc pe 20 aprilie.
