Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, va fi celebrată pe 12 aprilie 2026, conform calendarului ortodox. Această sărbătoare marchează biruința lui Iisus Hristos asupra morții, simbolizând trecerea de la moarte la viață și este un moment central al credinței ortodoxe. Momentele principale includ slujbe speciale de noapte, împărțirea luminii sfinte și bucurie spirituală.
Semnificația Învierii în tradiția creștină
Învierea Domnului, în sine, nu este descrisă în Evanghelii, deoarece niciunul dintre evangheliști nu a fost martor direct la acest eveniment. Relatările încep cu evenimentele care au urmat, cum ar fi vizita femeilor mironosițe la mormânt, în prima zi a săptămânii. Acestea au mers la mormânt cu miresme pentru a unge trupul lui Hristos. Maria Magdalena a fost prima care a ajuns la mormânt și, văzând piatra ridicată și mormântul gol, a fugit să le vestească apostolilor.
Paștele: O sărbătoare a trecerii
Cuvântul „Paști” provine din ebraicul „pasha”, care înseamnă „trecere”. Evreii sărbătoreau Paștele ca o comemorare a ieșirii lor din robia egipteană. Creștinii celebrează la Paști trecerea de la moarte la viață, o speranță fundamentală pentru credința creștină. Această sărbătoare este așadar o celebrare a speranței și a promisiunii vieții veșnice.
O rugăciune pentru ziua de Paște
O rugăciune specifică este rostită în prima zi de Paște, când se crede că cerurile se deschid. Aceasta este o rugăciune de mulțumire, de cerere de iertare și de invocare a ajutorului divin. Rugăciunea subliniază importanța pocăinței, a credinței și a legăturii cu divinitate, cerând binecuvântare pentru toți credincioșii.
Următoarele Paști vor fi celebrate în contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte al României și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru. Marcel Ciolacu conduce PSD, iar George Simion este președintele AUR.
