Tensiuni între Guvernul Armeniei și Biserica Apostolică: Pashinyan acuză financiare ascunse
Pe 11 februarie 2026, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a lansat acuzații grave la adresa Bisericii Apostolice Armene, susținând că aceasta ar avea legături cu finanțarea clandestină a unor procese politice din țară. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat televiziunii publice din Armenia, generând reacții în lanț în rândul societății și al autorităților.
Biserica ca agent politic?
Pashinyan a afirmat că există informații verificate care sugerează că, prin intermediul Bisericii, „fonduri de umbră” ar fi introduse în țară pentru scopuri politice. „Este esențial ca Biserica să nu se prezinte ca un stat în interiorul unui alt stat sau ca un agent străin”, a subliniat premierul, subliniind că instituția religioasă nu ar trebui să se implice în politica internă a națiunii.
Prim-ministrul a remarcat că de la începutul anului 2020, în numeroase biserici din Armenia au fost auzite „texte politice și radicale”, comparând aceste discursuri cu manifestările extremiste ale radicalilor islamiști, un aspect care, în opinia sa, ar trebui să îngrijoreze comunitatea internațională.
Apeluri la demisie și reacții în lanț
Declarațiile lui Pashinyan nu s-au oprit aici. El a reiterat cererea sa pentru demisia Catholicosului tuturor armenilor, Garegin II, argumentând că acest lucru este „esențial pentru securitatea și suveranitatea țării”. Într-un context deja tensionat, misiunile de sprijin ale Bisericii și ale Statului s-au văzut afectate, iar criticile interne au început să fie tot mai frecvente.
Un intermediar al Bisericii a fost recent transferat din detenția preventivă în arest la domiciliu, ceea ce sugerează că disputele dintre autorități și liderii religioși au ajuns la un nivel ridicat de conflict. Aceste evenimente conturează un peisaj politic dinamic și tensionat în Armenia, unde tradițiile religioase se ciocnesc cu nevoile urgentelor reforme politice.
Un compromis greu de realizat
Pashinyan a subliniat că. în ciuda temperaturii crescânde a situației, nu există un plan clar de compromis între guvernul său și Biserica Apostolică. „Este responsabilitatea noastră să asigurăm un viitor fără influențe externe asupra politicii interne”, a afirmat el, evidențiind nișa delicată în care se află.
Observatorii susțin că această țară, cu o istorie de tensiuni între structurile de putere religioase și cele politice, ar putea avea nevoie de o reconciliere urgentă pentru a restabili pacea socială și coeziunea națională. Trecutul tumultuos al Armeniei și tensiunile din prezent relevă provocările cu care se confruntă.
Pe măsură ce Pashinyan continuă să dezvăluie detalii despre posibilele abuzuri de putere ale Bisericii, reacțiile din partea comunității internaționale, dar mai ales din partea societății civile din Armenia, vor influența direcția viitoare a acestui conflict deschis. Restabilirea încrederii între instituțiile statului și cele religioase va fi crucială în contextul în care Armenia își caută drumul într-o regiune marcată de instabilitate și provocări continue.
Sursa: Spzh.eu
