Pasca, desertul tradițional care adună familiile de Paște, își păstrează locul de cinste pe mesele românilor, deși provocările economice ale perioadei actuale influențează coșul zilnic. Preparată după rețete transmise din generație în generație, pasca este adesea asociată cu Sâmbăta Mare, fiind dusă la biserică pentru a fi sfințită. În contextul actual, inflația și criza costului vieții, subliniată recent de Ilie Bolojan, pun presiune pe bugetele familiilor, influențând deciziile de cumpărare și preparare a alimentelor tradiționale, inclusiv a pascăi.
O tradiție cu rădăcini adânci
Originea pascăi se regăsește în obiceiurile creștine timpurii, evoluând de la pâinile ritualice. De-a lungul timpului, rețeta s-a adaptat, devenind în România un desert complex, cu aluat dospit și o umplutură generoasă. Rețeta clasică include ingrediente precum făina, laptele, zahărul, ouăle, untul, drojdia, zahărul vanilat și coaja de lămâie pentru aluat. Umplutura, de obicei pe bază de brânză dulce, ouă, zahăr, stafide, smântână, griș, esență de vanilie și coajă de lămâie, completează gustul.
Secretele bunicii pentru un aluat perfect
Prepararea pascăi începe cu activarea drojdiei, amestecată cu zahăr, lapte călduț și puțină făină. După ce drojdia își mărește volumul, se amestecă cu ingredientele uscate, ouăle, laptele și untul topit. Aluatul se frământă până devine elastic, apoi se lasă la dospit într-un loc cald, având nevoie de cel puțin o oră pentru a-și dubla volumul. După fermentare, o parte din aluat este păstrată pentru decor, iar restul este modelat și așezat într-o tavă rotundă, pregătită cu hârtie de copt.
Coacerea și simbolistica pascăi
Umplutura de brânză se combină cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele, după care se toarnă peste aluatul pregătit în tavă. Din aluatul păstrat se modelează un cordon pe margine sau, opțional, o cruce în centru, element decorativ specific tradiției. Pasca se coace în cuptorul preîncălzit la 170-180°C, pentru aproximativ 40-50 de minute, până capătă o culoare aurie, iar umplutura se fixează. După coacere, se lasă la răcit complet. În ciuda provocărilor economice, prepararea pascăi rămâne un act de tradiție, simbolizând speranța și renașterea, în acord cu spiritul sărbătorilor pascale.
