Primăria Capitalei, în baza unei situații surprinzătoare și cu multiple implicații în gestionarea patrimoniului public, are în administrare un apartament în Satul Francez, aflat în proprietatea unei organizații politice, Partidul Ecologist Român. Deși spațiul a fost alocat în condiții contractuale, partidele politice implicate au acumulat datorii pe termen lung, iar peste 650.000 de lei nu au fost niciodată recuperați. Situația devine și mai complicată prin deficitul extrem de mare înregistrat de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), administratorul direct al acestor bunuri, care se cifrează la aproape 2,5 milioane de lei, doar din neîncărcarea veniturilor din chirii și utilități.
O chestiune de patrimoniu și recuperare inaccesibilă
Complexul de pe Șoseaua Nordului, o zonă exclusivistă aproape de Parcul Herăstrău, constând din 10 vile duplex și 20 de apartamente, a devenit simbolul problemelor legate de gestionarea patrimoniului public în Capitală. Construit pe o zonă de mare valoare imobiliară, ansamblul beneficiază de prețuri care depășesc cu mult media pieței din București, însă această valoare nu se traduce în venituri pentru bugetul local. Datorită lipsurilor în administrare și pasivității funcționarilor, ansamblul a atras numai pierderi considerabile, iar statul nu reușește să recupereze sumele restante, unele în valoare de sute de mii de lei, deși procedura în instanță a fost demarată încă din 2013.
Contractul de închiriere și implicarea politică
În mai 2012, ALPAB a semnat un contract de închiriere cu Partidul Ecologist Român pentru un apartament de 100 de metri pătrați, cu o chirie de 500 de euro pe lună, calculată la cursul oficial al Băncii Naționale. Contractul preciza clar plata în avans până la jumătatea lunii și penalizări pentru întârziere, precum și acoperirea integrală a utilităților, dar partidele politice au început să întâmpine probleme aproape imediat. În luna iulie a aceluiași an, Partidul Ecologist Român a sistat plățile și a refuzat să achite restul datoriei, fapt constat și de conducerea administrației.
După aproape un an și jumătate de așteptare, administrația publică a fost nevoită să acționeze în instanță pentru recuperarea sumei de peste 93.000 de lei, însă procesul a fost unul de durată și, deocamdată, rezultatele sunt limitate. În tot acest timp, datoria a continuat să crească, iar suma restantă s-a adunat, părțile implicate fiind capabile să gestioneze atât cuvintele, cât și banii publici aproape lipsit de transparență și control corespunzător.
O problemă structurală a administrației locale
Situația apartamentului ocupat de un partid politic într-un complex de lux devine simbolul unei probleme mai ample: incapacitatea autorităților locale de a recupera valorile patrimoniale și alte venituri din proprietățile deținute. Specialistii în administrație susțin că o gestionare lipsită de strategi și de o politică fermă de recuperare a creanțelor afectează nu doar bugetul, ci și încrederea în mecanismele de administrare. În cazul de față, faptul că datoria totală a ajuns la nivelul de peste 650.000 de lei și că șansele de recuperare sunt aproape inexistente ridică serioase semne de întrebare asupra eficientei sistemului și a responsabilității politice în gestionarea patrimoniului public.
Un alt aspect semnificativ este refuzul ocupanților de a părăsi spațiile, ceea ce contribuie la pierderi continue pentru bugetul local. În lipsa unor măsuri ferme, aceste victime ale pasivității administrative continuă să afecteze echilibrul financiar al instituțiilor publice, iar pentru cetățeni devine dificil să înțeleagă de ce anumite bunuri de valoare, în special în zone extrem de căutate, nu pot fi recuperate și reintegrate în circuitul economic local.
Pe măsură ce cazul acestei locuințe și a altor bunuri similare ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se gestionează patrimoniul public, rămâne de urmărit dacă vor fi adoptate măsuri concrete pentru a evita repetarea unor situații similare și pentru a asigura o recuperare durabilă și transparentă a datoriilor. În lipsa unor inițiative ferme și a unor mecanisme eficiente de recuperare a creanțelor, eforturile de a redresa situația financiară a administrației locale riscă să continue să fie inutile, iar patrimoniul public să rămână vulnerabil în fața unor astfel de practici.
