Conform Romania-insider.com: Senatul României a adoptat miercuri, 26 august, legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), după o serie de modificări menite să încorporeze deciziile Curții Constituționale. Camera decizională a legislativului a votat cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”,
Amendamentul „Fritz” și retroactivitatea legii
Legea, considerată un jalon esențial din PNRR, cu finanțări europene de 770 de milioane de euro, a necesitat un nou vot în Parlament după ce Curtea Constituțională a respins inițial anumite prevederi ca fiind neconstituționale. Acestea vizau declararea parțială ca publice a bunurilor deținute de oficialii publici. Cea mai controversată modificare, însă, a fost aprobată de CCR și stipulează că funcțiile elective se pierd în termen de 30 de zile în cazul unei decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta anterioară intrării în vigoare a noii legi.
Acest mecanism de retroactivitate pare să vizeze în mod specific cazul primarului din Timișoara și liderului USR, Dominic Fritz. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel Timișoara care îl găsea pe Fritz într-un conflict administrativ de interese. Astfel, primarul ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dominic Fritz a anunțat deja că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, argumentând că legea ar aplica sancțiuni pentru fapte trecute, contrar principiului neretroactivității legilor.
În dezbaterile din Senat, reprezentanții PSD și-au susținut poziția. Liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, a afirmat: „Fritz a fost condamnat de instanțele din România. Fritz trebuie să plece acasă. Nu puteți sacrifica interesele României doar ca să-l sacrificați pe Fritz”. Replica liderului USR din Senat, Sorin Șipoș, a fost tranșantă: „Așa a început comunismul în România: prin legi care eliminau oponenții politici. Meritați expresia – ciuma roșie”.
Poziția PNL și implicațiile financiare
Liberalii (PNL), aliați ai USR, au votat și ei pentru adoptarea legii, deși inițial s-au opus amendamentului specific. Liderul PNL și prim-ministru interimar, Ilie Bolojan, a recunoscut dificultatea votului pentru partidul său, considerând imorală și incorectă schimbarea regulilor în timpul jocului. Totuși, Bolojan a subliniat necesitatea stringentă a fondurilor europene din PNRR, afirmând că lipsa acestora ar avea implicații grave asupra bugetului țării și ar crește riscul unei retrogradări a ratingului suveran al României.
„Lipsa acestor fonduri europene ar avea implicații asupra bugetului țării, investițiile fiind finanțate în mare măsură din acești bani. În plus, riscul ca România să fie retrogradată sever la capitolul rating suveran ar crește semnificativ, cu consecințe grave asupra nivelului de trai al tuturor românilor”, a declarat Bolojan pe Facebook, sugerând totodată posibilitatea unor modificări legislative ulterioare. Anterior, grupurile politice europene din care fac parte PNL și USR (Partidul Popular European și Renew Europe) au cerut Comisiei Europene să nu aloce fondurile PNRR aferente legii integrității, din cauza aplicării retroactive.
Transparență redusă în declarațiile de avere
Pe lângă modificările legate de pierderea mandatului, noua lege aduce și o reducere a transparenței în privința averilor oficialilor publici. „Fișa de interese financiare publice” nu va mai conține detalii despre activele deținute, iar valorile vor fi prezentate în anumite intervale. De exemplu, în cazul autoturismelor, nu vor mai fi declarate anul fabricației sau modelul, iar în cazul imobilelor și terenurilor, vor fi omise date precum adresa, suprafața sau valoarea.
Sursa: Romania-insider.com
