Parlamentul European adoptă mecanismul de salvgardare pentru importurile din Mercosur, pentru protejarea fermierilor europeni

Eurodeputații au dat, marți, 10 februarie, un semnal clar privind modul în care vor fi gestionate importurile agricole din țările Mercosur în cadrul Uniunii Europene, aproband un mecanism de salvgardare menit să asigure protecția pieței europene în fața impactului potențialului val de produse din America de Sud. Decizia a fost luată în contextul continuării negocierilor și negocierilor acerbe care au însoțit acordul comercial încheiat între Uniunea Europeană și blocul format de Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, și care a generat controverse importante atât în țările membre ale UE, cât și în rândul produselor agricole europene.

### Mecanismul de salvgardare – un instrument pentru echilibru

Potrivit noului regulament aprobat, mecanismul de salvgardare prevede modalități clare de gestionare a importurilor agricole din Mercosur, în special pentru produsele de carne de vită și de pasăre, cele mai criticate de către fermierii europeni. Acesta stabilește limite și tarife preferențiale, menite să protejeze fermierii europeni de eventualele dezechilibre aduse de surplusul de produse ieftine provenite din America de Sud. Practic, dacă importurile vor depăși anumite praguri, vor fi aplicate măsuri de tolling sau chiar de restricție temporară, pentru a evita un suplu de produse care să ducă la scăderea prețurilor și la periclitarea agriculturii locale.

Cei care au sprijinit această decizie invocă necesitatea protejării suveranității pieței europene, argumentând că europenii trebuie să aibă control asupra fluxurilor comerciale și să evite o concurență neloială. În același timp, executivul european își asumă angajamentul de a monitoriza atent evoluția importurilor și de a ajusta mecanismul dacă va fi nevoie, pentru a menține un echilibru între deschiderea spre piețele globale și protejarea intereselor agricole naționale.

### Controversele legate de acordul UE-Mercosur

Acordul de asociere comercială cu Mercosur, anunțat oficial în 2019, a fost unul dintre cele mai controversate din istoria recentă a Uniunii Europene. Susținătorii spun că acesta va crea oportunități importante pentru companiile europene, în special pentru exporturile de mașini, vin și alte produse industriale, dar și pentru sectorul agricol. Însă opoziția, în special din partea fermierilor europeni, a fost vehementă, argumentând că acordul va deschide piețele UE pentru produse din Brazilia și alte state sud-americane, cunoscute pentru standardele mai slabe de siguranță și pentru impactul devastator asupra mediului, în special în cazul industriei de carne de vită.

La nivel european, temerile legate de impactul asupra mediului, defrișări și încălcări ale drepturilor omului au alimentat criticile, iar politicieni din mai multe state membre au cerut implementarea unor mecanisme clare de protecție a industriei locale și a mediului, inclusiv prin cadrul regulamentului aprobat marți. Decizia de a introduce un mecanism de salvgardare reprezintă, astfel, o concesie necesară pentru a avansa în procesul de ratificare a acordului, însă și o măsură de protecție pentru fermierii europeni, care tem cumva de destuparea rapidă a pieței.

### Perspective și urmări

Cu toate că mecanismul de salvgardare aprobat transmite un semnal de echilibru, viitorul relației comerciale UE-Mercosur rămâne incert. În timp ce oficialii europeni promit monitorizare strictă și ajustări periodice, impactul economic și ecologic al acestui acord va fi dificil de anticipat în următoarele luni. La nivel politic, dezbaterile continuă, iar unele țări europarlamentare cer chiar reevaluarea înțelegerii dacă prevederile în privința protecției mediului sau a drepturilor muncitorilor nu vor fi respectate.

Pentru moment, decizia de a implementa un mecanism de salvgardare face parte din eforturile Uniunii Europene de a-și menține controlul asupra pieței și de a răspunde temerilor și criticilor care au însoțit acordul comercial cu Mercosur. Rămâne de văzut dacă această măsură va reuși să combine deschiderea comercială strategică cu protecția intereselor europene, într-un context geopolitic și economic în continuă schimbare.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu