Camera Deputaților a adoptat, marți, proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, definind pentru prima dată în legislația națională această formă de violență bazată pe gen. Legea a trecut cu 284 de voturi „pentru”, un vot împotrivă și două abțineri, marcând un moment important în lupta împotriva violenței domestice în România.
Legislație pentru protecția femeilor – o premieră legislativă
Proiectul, depus la începutul lunii octombrie, este cel mai susținut act normativ legat de violența de gen din istoria recentă a țării. El transcrie în lege și introduce pentru prima oară definiția juridică a femicidului, ca formă de violență exercitată pe baza de gen. În teorie, fapta va putea fi pedepsită ca omor calificat, cu pedepse de la 15 la 25 de ani, sau chiar cu închisoare pe viață.
Până acum, legea românească prevedea pedepse pentru omor, însă lipsa unei definiții specifice pentru femicid a împiedicat sancționarea diferențiată a acestor cazuri. În 2025, în primele opt luni, IGPR a înregistrat 33 de infracțiuni de omor asupra membrilor de familie, dintre care 69% au fost femicide. Potrivit datelor oficiale, aproape trei femei sunt ucise lunar în România de către un membru al familiei, sau o dată la șase zile o femeie devine victimă a violenței fatale.
Controverse și critici legate de noua legislație
Deși proiectul a beneficiat de o puternică susținere parlamentară, acestea nu au lipsit de criticile celor care consideră legea o suprareglementare. Deputata neafiliată Raisa Enachi a fost singura care s-a opus, argumentând că legislația existentă în Codul Penal acoperă deja aceste fapte. Ea s-a exprimat astfel: „Există deja reglementare în Codul Penal. Introducerea unor noi clauze agravante duce la confuzie juridică”.
Între timp, inițiatorii și susținătorii proiectului, precum lidera de grup Alina Gorghiu, au respins aceste critici. Gorghiu a replicat: „Este foarte simplu să desființi un proiect când nu ai lucrat la el și să arunci cu noroi de pe margine”.
O poziție similară a avut și reprezentanții opoziției. Senatorul AUR Cristina Dumitrescu a explicat că legea aduce multe prevederi deja valabile, dar susține că este necesară definirea clară a femicidului pentru o mai bună protecție și sancționare.
Ce înseamnă femicidul și care sunt implicațiile legii
Proiectul definește femicidul ca uciderea intenționată a unei femei, ori moartea cauzată de lovituri sau vătămări fatale, săvârșite cu violență, indiferent dacă fapta a fost comisă de un membru de familie sau de o terță persoană.
Legea promovează, de asemenea, protecție pentru orfanii victimelor și măsuri de sprijin pentru aceștia, precum și sancțiuni mai dure dacă violența are loc în prezența minorilor. Una dintre prevederi importante este posibilitatea ca acțiunile penale pentru violență de gen să fie declanșate din oficiu, fără a fi nevoie de o plângere prealabilă, pentru o intervenție rapidă a autorităților.
În timpul dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților, unioniștii și opoziția au manifestat îngrijorări legate de posibilitatea repetată a suprareglementării, dar majoritatea parlamentară a considerat că această lege reprezintă un pas necesar în lupta pentru protecția femeilor.
Realitatea din teren: 59 de femei ucise în 2022
Statisticile arată o realitate dureroasă: în 2022, au fost înregistrate 59 de cazuri de femicid, adică o medie de aproape cinci femei ucise lunar și o victimă la fiecare șase zile. Aceste cifre subliniază urgența emiterii unor prevederi legale clare și eficiente pentru prevenția și sancționarea fenomenului.
După votul final, proiectul de lege va fi trimis președintelui României pentru promulgare, urmând să devină parte a legislației naționale. De acum înainte, protecția femeilor împotriva violenței domestice și a femicidului are un cadru legislativ clar, menit să pedepsească mai sever aceste crime și să ofere un suport mai solid victimelor.
Sursa: Digi24
