Timpul de așteptare pentru terapiile inovatoare în România este dramatic, ajungând să depășească 800 de zile pentru pacienți, o situație alarmantă ce contrastează sever cu restul Uniunii Europene, unde media de așteptare este de aproximativ 578 de zile, și chiar mai redusă în Germania, cu doar 128 de zile. Aceste cifre trag un semnal de alarmă privind accesul la tratamente moderne pentru bolnavii de cancer din țara noastră și reflectă dificultățile sistemului medical în a oferi soluții eficiente și rapide pentru cei aflați în suferință.
Un deficit acut de eficiență și resurse în sistemul de sănătate afectează direct timpul necesar pentru ca pacienții să beneficieze de terapii inovatoare, ceea ce poate însemna diferența dintre viață și moarte. În cadrul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) avertizează asupra acestor întârzieri și solicită autorităților o reevaluare a politicilor de sănătate pentru a reduce aceste decalaje.
Disparitatea între România și Uniunea Europeană: o problemă acută
Potrivit statisticilor recente, timpul mediu de așteptare pentru terapii alternativare și inovatoare în țara noastră a ajuns la peste 800 de zile, o perioadă extrem de lungă pentru pacienți, mai ales când în alte state europene, această medie este de aproape jumătate. În Germania, durata este de doar 128 de zile, ceea ce demonstrează o diferență semnificativă în eficiența sistemului de sănătate și accesul la tratamente moderne.
Analizând aceste cifre, specialiștii atrag atenția asupra faptului că întârzierile creează un impact devastator asupra calității vieții pacienților diagnosticați cu cancer, aceștia fiind nevoiți să aștepte luni sau chiar ani pentru o șansă reală la viață. În contextul în care terapiile personalizate și inovațiile în domeniul oncologic apar cu regularitate în țările avansate, România pare a se confrunta cu o inegalitate profundă în accesul la tratament.
De ce durata de așteptare este atât de lungă în România?
Lipsa de infrastructură, fondurile insuficiente și birocrația complicată sunt principalele obstacole în asigurarea unei accesibilități rapide la terapiile de ultimă generație. Autoritățile competente și-au exprimat intenția de a implementa măsuri pentru accelerarea procesului de aprobare și de distribuție a tratamentelor, însă aceste promisiuni nu s-au concretizat încă în rezultate palpabile.
„Pacienții români așteaptă peste 800 de zile pentru acces real la terapii inovatoare. Este o situație inacceptabilă, mai ales în contextul în care alte țări europene se mișcă rapid și salvează vieți”, spune un reprezentant al FABC. Aceasta subliniază și necesitatea unor modificări legislative și investiții majore în cercetare și dezvoltare pentru a reduce decalajul și a lega mai strâns sistemul de sănătate de cele mai recente avansuri științifice.
Impactul asupra pacienților și perspectivele de viitor
Într-adevăr, întârzierile extreme pentru accesul la tratamentele moderne au consecințe directe asupra sănătății și asupra speranței de viață a celor afectați de cancer. Mulți dintre pacienți sunt forțați să aștepte luni sau chiar ani, riscând agravarea stării de sănătate, ceea ce reduce șansele de recuperare și crește responsabilitatea pentru evoluția bolii.
Autoritățile și mediul politic trebuie să acorde o atenție deosebită acestui fenomen, mai ales în contextul în care în alte țări europene s-au făcut pași importanți spre reducerea timpilor de așteptare. Investițiile în cercetare, modificările legislative și eficientizarea proceselor de aprobare a terapiilor noi sunt soluțiile de care sistemul românesc are nevoie urgent pentru a oferi pacienților șanse egale și o calitate a vieții decentă.
Pe măsură ce experții și ONG-urile atrag din ce în ce mai mult atenția asupra acestei situații, există speranța că, în următorii ani, România va reuși să reducă considerabil timpul de așteptare și să creeze un sistem de sănătate mai performant, capabil să răspundă prompt și eficient nevoilor pacienților. Schimbările în legislație, fondul suplimentar alocat și cooperarea cu partenerii internaționali pot deveni catalizatorii unor progrese semnificative în această direcție.
