Premierul Ungariei, Viktor Orban, este subiectul unei analize ample, punându-se sub semnul întrebării metamorfoza sa politică. Articolul, bazat pe documente și declarații publice, explorează tranziția de la un tânăr liberal anti-sovietic la un lider considerat „iliberal”, cu legături strânse cu Rusia.
De la studentul anti-sovietic la prim-ministrul contestat
Orban a fost un figurant cheie în mișcările studențești din Ungaria la sfârșitul anilor ’80. El a participat activ la cererea de alegeri libere și la retragerea trupelor sovietice, momentul său de afirmare fiind discursul din 1989 la reînhumarea lui Imre Nagy. Inițial, partidul Fidesz, fondat în această perioadă, promova integrarea europeană și liberalismul. Totuși, parcursul ulterior al lui Orban și al partidului său a fost marcat de schimbări semnificative. Situația a generat numeroase controverse.
În discursul său, Orban a cerut alegeri libere și retragerea trupelor sovietice. Antropologul Istvan Povedak a descris momentul respectiv drept un „moment politic sacru”, legat de destinul politic al lui Orban. Fidesz a obținut un rezultat notabil la alegerile din 1990, intrând în Parlamentul ungar cu aproape 9% din voturi.
Paradoxurile unui lider politic transformat
Primii ani de activitate politică ai Fidesz au fost caracterizați de politici progresiste. Partidul susținea drepturile minorităților, secularismul și pragmatismul economic. Fondurile de la Fundația Soros au sprijinit dezvoltarea organizațiilor democratice, inclusiv mișcarea lui Orban. Orban însuși a beneficiat de o bursă de studii la Oxford, totuși, și-a abandonat studiile pentru a participa la alegerile din Ungaria.
Transformarea lui Orban a continuat. El a abordat teme conservatoare precum familia, Dumnezeu și ordinea, după cum a relatat istoricul Takis S. Pappas. Modificarea a inclus o apropiere ideologică de dreapta politică. În 1998, după ce Fidesz a câștigat alegerile, țara a continuat în direcția europeană. Criticile lui Orban la adresa Uniunii Europene au crescut. A existat o „negociere dură” pentru a apăra interesele naționale.
Naționalismul, instrumentul puterii
După pierderea alegerilor din 2002, s-a accentuat discursul naționalist. Conform politologului Bela Greskovits, Orban a adoptat sloganul „națiunea nu poate fi în opoziție”. Fidesz a revenit la putere în 2010 cu o majoritate covârșitoare, schimbând Constituția țării. A urmat o apropiere strategică de Rusia și China prin „Deschiderea către Est”. Istoricii se întreabă dacă tânărul anti-sovietic a existat cu adevărat.
Viktor Orban a fost, în trecut, bursier al lui George Soros, persoană pe care, la ora actuală, o demonizează constant.
